Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

“Riscăm să ne pierdem obiectul muncii”

Publicat: 13 iunie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Viorel Andrei Man s-a alăturat, împreună cu familia sa, cu mic, cu mare, campaniei noastre de la Agraria și a spus “STOP vânzării pământurilor! Gândiți-vă cât sânge românesc s-a vărsat pentru el!”

Click pe poza pentru galerie!

Viorel Andrei Man (foto), din localitatea clujeană Gherla, lucrează 30 hectare de teren, din care cinci hectare sunt în proprietate. “Fac agricultură de vreo zece ani, în principal culturi de cereale. Am o investiție de circa o sută de mii de euro în ferma vegetală. Acum suntem puși în situația de a ne pierde terenurile, obiectul muncii. Nu există în România o legislație clară pe vânzarea terenurilor, nu există o încurajare, prin politici agricole, a tinerilor fermieri români care vor să cumpere teren, pentru că, în afară de CEC, care deține monopol, în România nu există o instituție bancară care să ofere credite avantajoase tinerilor. Străinii cumpără teren agricol din credite luate cu dobânzi de 0,9%”, sesizează clujeanul. 

 

Am fost iobagi acum sute de ani, în prezent suntem slugi

Fermierul a subliniat discrepanța dintre sistemul de creditare a achizițiilor de teren practicat în străinătate și neșansa fermierului român de a-și procura pământ în țara lui. “~n țările dezvoltate, un teren se plătește în 50-100 de ani. Banii pe care-i plătesc ca arendă acum, dacă i-aș da unei bănci în 50 de ani, după aceea terenul ar rămâne copilului meu. Dar nici vorbă de așa ceva! Străinii exploatează terenurile noastre și vedem cum ne pleacă cerealele afară. Doamne feri de-o criză alimentară, că noi vom muri de foame aici în țară”, atenționează fermierul. 

Fermierul clujean a deplâns și distrugerea industriei autohtone de utilaje agricole. “Străinii n-au interesul ca noi românii să ne dezvoltăm. Noi am fost iobagi acum sute de ani, acum suntem slugi. De ce nu mai avem tractoare românești? Eu am cumpărat un New Holland fabricat în Italia. De ce n-am putut lua un U 650 modernizat, ca să rămână banul aici în țară?! Noi exportăm tot ce ne dă UE ca subvenții. Dar și banii pe care-i încasăm noi tot afară se duc. ~n această expoziție câte utilaje sunt românești? Industria românească înseamnă cel mult 20% din piața noastră de utilaje agricole!”, consideră fermierul din Gherla. 

Alt impediment în calea împroprietăririi cu teren agricol este fărâmițarea foarte mare a suprafețelor agricole, o problemă de politică agrară alimentată de sistemul de subvenționare din ultimii ani, susține Viorel Andrei Man. “S-au dat niște subvenții în ultimii șapte ani unor oameni care, într-adevăr sunt proprietari, moștenitori, dar nu lucrează terenul, ei stau la bloc și iau doar subvenții pe ele. Aceștia trebuie încurajați de stat să vândă terenurile unor fermieri care vor să facă agricultură performantă. Nu poți face producție pe un hectar de porumb. De exemplu, într-o solă de 30 hectare ai cel puțin cinci arendatori, fiecare cu 3-6 ha, care nu vor să-l vândă fermierului”, exemplifică Viorel Andrei Man.  

Aducând în discuție problema asocierii, fermierul critică lipsa Camerelor Agricole, entitatea care ar putea asocia fermierii, așa cum s-a întâmplat în Franța cu zeci de ani în urmă. 

 

 


“NE-O LUCRAT CU TERENURILE, DE NE-O SĂRIT CAPACELE!”

Nicolae Cioranu - președintele Federației Romovis, și Ion Câmpian, președintele Federației ProOvis au lăsat și ei câteva mesaje la Panoul Ferma de la Agraria.   

“Degeaba ne trudim noi fermierii, dacă de cules culeg legiuitorii. Dați curs câștigului lor (fermierilor - n.r.)!”, a scris Nicu Cioranu pe panoul tematic cu îndemnul “Opriți înstrăinarea pământului românesc”. 

Ion Câmpian a intrat mai adânc în problematica vânzării pământului către străini: “Cu legea pământului, în loc să ne ajute, îl pune pe cumpărător să-l intabuleze, căci proprietarul n-are bani de intabulat și durează mult. Și cumpără cine are bani de intabulat. Păi străinul vine cu banul. Pe noi, pe români, ne-o lucrat cu terenurile, de ne-o sărit capacele!”, e convins oierul din Bistrița. 

Liderul ProOvis a lansat o propunere de modificare a legii și a modalității de creditare: “dacă un om care n-are nici un ban vrea să cumpere 500 ha, se duce la bancă și garantează cu terenul. Când fermierul se satură de plătit și nu mai vrea, dacă a plătit 40 din 500 ha, rămâne cu cele 40 ha, celelate rămân la bancă. Dar creditul dă-i-l pe o sută de ani, să poată să-l continue și copilul lui, dacă vrea. La început s-a luat hectarul cu 7-800 de dolari și acum a ajuns mia de dolari. Cât câștiga banca? Cât câștiga statul român? (dacă se facilita creditarea fermierului român pentru a cumpăra teren în România - n.r.)”, se întreba, retoric, Ion Câmpian. 

Fermierul în vârstă de 60 de ani a făcut referire și la fiul său, căruia ar vrea să-i lase în administrare ferma familiei: cele 2600 de oi și 300 ha de teren, la care se adaugă alte 300 ha luate în arendă. “Dacă eu m-am îndrăgostit de treaba asta de 28 de ani, am luat teren și animale. Și acum mă-ntreb: să-l bag pe fiul meu la treaba asta? Am făcut bine sau rău că m-am luptat să-i las ceva? Să-i las acuma mii de oi cu toate necazurile? Cum e posibil în țara ta să-ți pui întrebarea asta?!”, ne-a spus indignat președintele Federației ProOvis, structură națională ce grupează 27 de asociații ale crescătorilor de ovine din 27 de județe ale țării. 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 14 iunie 2016

Vizualizat: 511 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?