Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Revoluția bio

Publicat: 09 iunie 2016 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Agricultura ecologică este poate cel mai dinamic sector al agriculturii europene, cu o medie anuală de creștere a suprafețelor cultivate de 400 mii hectare în ultimul deceniu, ca răspuns la cererea tot mai mare din partea consumatorilor. Dacă în 2002, aproximativ 5,6 milioane hectare erau certificate ecologic pe întreg teritoriul Uniunii Europene, în 2014 suprafața aproape că s-a dublat, ajungându-se la 10,3 milioane hectare, ceea ce reprezintă 5,9 procente din totalul terenurilor agricole înregistrate în spațiul comunitar.

Click pe poza pentru galerie!

Austria este țara europeană cu cele mai mari suprafețe certificate pentru producția ecologică, raportat la întreaga suprafață agricolă, respectiv 19,3%, urmată de Suedia (16,5%), Estonia (16,3%), Cehia (13,5%) și Italia (11,5%). Totuși, în termeni absoluți, Spania este țara cu cele mai întinse suprafețe alocate culturilor bio, mai precis 1,71 milioane hectare, în timp ce Italia deține 1,38 milioane hectare, Franța 1,12 milioane hectare, Germania 1,03 milioane hectare, iar Polonia 0,66 milioane hectare. Împreună, aceste țări ocupă 57% din totalul suprafețelor ecologice de pe teritoriul UE.

Valoarea producției ecologice a crescut constant în ultimii ani, astfel încât în 2014 această piață era evaluată la 24 miliarde euro, cu 7,4% mai mult decât anul precedent. Măslinele ocupă 35% din totalul suprafețelor cultivate în regim ecologic, strugurii 21%, nucii 13% și citricele 3%. Acum doi ani erau înregistrate peste 255.000 de ferme certificate ca unități de producție în agricultura ecologică.

 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 14 iunie 2016

Vizualizat: 606 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?