Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Regulile unei piețe regionale a florii-soarelui

Publicat: 06 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru zona de interferență dintre județele Galați, Vrancea și Vaslui, unitatea complexă înființată de Nicolae Mănăilă (foto) - SC Helianthus Oil Priponești, Galați - pare a da tonul pieței regionale a florii-soarelui și chiar a uleiului. 

Click pe poza pentru galerie!

Toamna, pentru preluarea semințelor de floare, materia primă necesară fabricării uleiului ULTEC, firma și-a construit propriul sistem de răsplătire a fermierilor, calitatea recoltei fiind întodeauna recompensată cu prețuri superioare celor vehiculate pe piață. „Cum este cu prețul florii-soarelui în zona mea de influență? Toamna, micilor producători care vin la noi să predea floarea-soarelui le atrag atenția că la înființarea culturii de floare, nu trebuie să se zgârcească în a cheltui mai mult pe semințe, pe pregătirea corespunzătoare a terenului pentru semănat ș.a.m.d. Aceste cheltuieli vor asigura producții mai bune și investițiile le vor aduce câștiguri mai mari. Ei bine, tot acum, toamna, cum aș putea să nu plătesc mai bine calitatea?! Nu s-ar dovedi în practică ceea ce le spun primăvara. Așa că, doar suntem atenți la ceea ce fac pe piață marile companii, care de fapt dau tonul țării noastre, dar prețurile pentru floarea preluată le stabilim cu decența noastră de români care cunosc greutățile micilor fermieri. Invariabil, această decență în calculele noastre duce la un nivel mai înalt decât cel oferit de străini. Și așa rămâne”, explică Nicolae Mănăilă.

La fabrica de ulei a inginerului Nicolae Mănăilă, 80% din cantitatea de floare achiziționată provine din ferme și numai 20% de la producători individuali.

 

Greutatea hectolitrică să facă diferența la preț

Atât fermierii, cât și industriașii mici și mijlocii susțin că în ceea ce privește criteriile de evaluare a calității și de stabilire a prețurilor la floarea-soarelui, ar trebui introdus oficial și criteriul greutate hectolitrică. De exemplu, în anul 2016, chiar dacă din anumite motive cantitățile de floare obținute în ferme sunt mai mici, datorită evoluției mai bune a vremii față de anul 2015, greutatea hectolitrică este mai mare și acest lucru ar trebui regăsit în nivelul prețului. „Uleiul nu se obține din coaja seminței, ci din miez. Ca să avem randament în ulei, greutatea hectolitrică a semințelor trebuie să fie de minim 40%. Dacă anul trecut, la noi, media a fost de 38%, cu efecte asupra randamentului în obținerea uleiului, în 2016 situația stă altfel. Or, prețurile la floare nu diferă la fel de mult față de anul trecut, în sensul că nu au crescut pe măsura creșterii greutății hectolitrice”, menționa omul de afaceri. 

 

5 mii de tone de floare în depozite

După modernizarea fabricii de ulei și creșterea producției, investițiile prioritare au fost cele de extindere a capacității de depozitare a materiei prime. Astfel, în toamna 2016, s-a ajuns la posibilitatea de a stoca aproximativ 5 mii de tone, în spațiile realizate cu resurse proprii, scopul final fiind acela de asigurare a materiei prime pentru fabrică, dar și inițierea unei noi afaceri, respectiv aceea de stocare/comercializare a florii-soarelui. „Eu nu mai am vârsta tânărului fermier, ca să primesc finanțări europene. Am încercat cândva cu SAPARD și mi-a fost suficientă acea birocrație. Astfel, împreună cu soția, cu fiica și cu ginerele, m-am înscris în programul propriu Gospodar din România, ca să glumesc puțin. Acum, iată, suntem cu adevărat o piață a florii-soarelui în regiune, ne vin furnizori de materie primă din aproape toate județele Moldovei și putem prelua aproximativ 5 mii de tone de floarea-soarelui”, preciza specialistul.

 

Rezultate mulțumitoare cu semănatul timpuriu

Pe lângă fabrica de ulei Helianthus Oil, inginerul horticultor Nicolae Mănăilă deține și fabrica de oțet Iacomi, precum și o fermă vegetală de aproximativ 250 ha, în care cultura dominantă este floarea-soarelui. Anul acesta, producția de aproximativ 3 tone de floarea soarelui/ha, în sistem neirigat este pe măsura așteptărilor fermierului. „Știam încă de pe la începutul lunii august că producția va fi de 2,5-3 tone/ ha, în funcție de amplasament. Aceasta, deoarece încă din toamna trecută, după recoltarea tuturor culturilor - grâu, floare, porumb -, m-am pregătit pentru startul unui an de producție secetos. Întâi, lucrările solului, care să conserve apa. Apoi, repartizarea viitoarelor culturi în funcție de calitatea terenului, alegerea unor semințe cu o perioadă mai scurtă de vegetație și semănatul timpuriu. Cred că în acest an, foarte mult a contat faptul că am semănat mai devreme, la jumătatea lunii aprilie deja fiind înființate culturile de porumb și de floarea-soarelui. Imediat după semănat, timpul a evoluat favorabil și, desigur, permanent am avut grijă de evoluția culturilor, aplicând tratamentele necesare. Semănând foarte devreme, buruienile nu au avut timp să încolțească și am reușit să realizăm în timp util prașila întâi, respectiv înainte ca floarea-soarelui să ajungă la 6-8 frunze. Dacă planta trece de 6-8 frunze, deja este prea târziu, pentru că creșterea culturii este atât de rapidă încât nu mai ai timp să o prășești. Un alt aspect semnificativ cred că este densitatea la semănat. Nu am mers pe densități mari, ci pe 55 mii boabe/ha. Noi colaborăm cu Pioneer, atât floare, cât și porumb. Am ales semințe timpurii și, de exemplu, la porumb recoltarea s-a impus a fi realizată mult mai devreme, în jur de 25 august, când umiditatea era de 16%, iar până la stasul de 14% ajungem prin vânturarea recoltei. Așadar, am scăpat cumva de efectele secetei și avem și producții bune, recoltând porumbul înaintea florii-soarelui. Numai că semănatul timpuriu reprezintă un apanaj al curajosului și al celui care știe agricultură. Cunoscuții chiar se mirau, pentru că atunci când eu deja efectuam prima prașilă, alții abia semănau. Dar s-a dovedit că nu am greșit”, sublinia fermierul.

În anul agricol 2015-2016, cultura de floarea-soarelui a ocupat aproximativ 110 ha, pe celelalte aproximativ 140 ha principalele culturi semănate fiind grâul și porumbul. 

 

Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași

 

 

PREVIZIUNI ASUPRA PREȚURILOR

Înainte de declanșarea recoltării, mai exact în jurul datei de 20 august, se discuta despre un preț de piață de 1,35-1,40 lei/kg, iar încă din luna iulie cei care realizau conctracte pentru export de materie primă ofereau aproximativ 1,40 lei/kg, producție dusă în port. Prognozele fermierilor arată o stagnare a prețului la raft al uleiului îmbuteliat la sticlă, din producție autohtonă, la aproximativ 4,2-4,5 lei/litru, la fel ca și în anul precedent, situație previzionată pentru o perioadă de încă minim 3 luni. Aceasta, chiar în condițiile în care TVA-ul a fost redus cu 9%. „Imediat după reducerea TVA-ului, de la noi, de la poarta fabricii, uleiul a plecat cu preț redus, fiindcă ne-am conformat. Dar la raft... Dar, dincolo de aceasta, pe piața florii-soarelui și, cumva, chiar și pe piața uleiului, lucrurile au o tendință de limpezire. În sensul că s-a cam făcut selecția producătorilor adevărați și performanți de floarea-soarelui, cu aceștia se discută și se decide un oarecare nivel de referință în ceea ce privește prețul la preluare. În cazul uleiului, lucrurile se complică oarecum atunci când vorbim despre importuri și despre calitatea acestora, despre raportul calitate/preț, precum și când se mai achiziționează pentru rezervele naționale. Dar, în orice caz, parcă nu mai zăresc o atât de mare harababură în domeniu, așa cum era cu ceva timp în urmă”, spunea industriașul gălățean. 

Destinația producției finale a Helianthus Oil, respectiv uleiul ULTEC, în majoritate sunt magazinele din Galați, București, Timișoara, Suceava, Bacău, exportul reprezentând o opțiune experimentală, deocamdată. 


 

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 553 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?