Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Recoltele scăpate de secetă cad pradă hoților

Publicat: 01 septembrie 2015 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În lunile de foc ale verii, agricultorii au înfruntat cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani, potrivit meteorologilor. După ce au plătit naturii tributul ei, acum când să-și strângă de pe câmp recoltele împuținate de vremea neprielnică, iată că s-a găsit cine să se înfrupte din munca și din agoniseala lor. 

Click pe poza pentru galerie!

Tot mai mulți fermieri se plâng că în ultima perioadă s-a întețit furtul produselor agricole din câmp, în special al porumbului. În ferma inginerului Nicu Calmuc, din județul Galați, cultura „mămăligii” ocupă 120 ha, ce ocupă trei sole. „Trebuie să cheltuiesc lunar cam 20.000 de lei (patru - cinci paznici cu două mașini și un tractor noaptea și doi cu un tractor ziua) pentru a stopa furturile de știuleți din lan. Deja am cinci-șase hectare distruse complet. Poliția sau noi, fermierii, prindem hoții, îi îmbarcăm în două-trei căruțe, aproape în fiecare noapte, și în final li se întocmesc procese-verbale de contravenție pe care nu le plătește nimeni. A doua zi, dau iama din nou în lanul cu păpușoi, și mai agresivi, înarmați cu topoare, în stare de orice!”, spune revoltat Nicu Calmuc. 

„La Revoluție s-a abrogat legea avorturilor și cea a furturilor produselor agricole. Înainte, pentru doi știuleți sustrași se intra la pușcărie! După secetă, hoția este a doua mare problemă în ferma mea”, a conchis agricultorul. Acesta continuă afirmând că „toți cei pe care i-am prins sunt cu ajutor social, cei pe Legea 416, la muncă nu vin, că pierd venitul minim garantat, așa că se duc noaptea la furat. Iată ce-și zic batjocoritor: «De ce să mai pun eu porumb, când are destul Calmuc în câmp?» Au avut fiecare câte o jumătate de hectar dată de primărie din rezerva comunală, l-au vândut pentru a primi lunar ajutorul social”. 

Fermierul declară că „în aceste condiții sunt obligat să recolez știuleții la umiditate mare, să-i usuc pe pista betonată, dacă-i las în lan, nu mai rămân cu nimic. Chiar îmi pun problema dacă mai cultiv sau nu porumb! Deja, de la an la an, am redus suprafețele, am fermă mare, de peste 1.300 ha, dar în asolament normal trebuie să vin și cu porumb”, susține Nicu Calmuc. 

O măsură împotriva hoților ar fi implicarea autorităților locale. „La nivel de comună, Consiliul Local ar putea să adopte o hotărâre prin care să se interzică intrarea în câmp pe timp de noapte; am propus acest lucru, însă nu se vrea, probabil din considerente electorale. Apoi, drumurile sunt de exploatare, nu publice”, precizează fermierul gălățean. 

 

Subvenția, eterna poveste 

La începutul lunii august a.c., fermierul gălățean Dumitru Ene erau nemulțumit de faptul că nu primise integral subvențiile cuvenite pe anul trecut. „Sunt beneficiarul Măsurii 214 - Pachetul 4: Culturi verzi - și nu am primit diferența din cuantumul SAPS și din plățile compensatorii de agromediu care se acordă anual în sumă de 126 euro pe hectar. Dar mai trebuie să mi se acorde și contribuția de la bugetul de stat, în total ar trebui să primesc cam 350 mii de lei”, ne-a declarat Dumitru Ene, producător agricol gălățen. 

Fermierul susține că toate solele au fost controlate “la sânge” de către inspectorii APIA Galați, dar până la începutul lunii august nu se emisese vreo decizie de plată. 

În aceste condiții, fermierul se vedea  nevoit să apeleze la credite bancare. „Orice fermier are mare nevoie de bani pentru înființarea culturilor, voi cere adeverință de la APIA și va trebui să solicit un împrumut, care mai întotdeauna este împovărător pentru producătorul agricol”, ne declara Dumitru Ene în urmă cu o lună. 

Între timp, mai mult de jumătate din banii mult așteptați au intrat în contul fermierului. La sfârșitul lunii august mai avea de primit o restanță de 150 de mii de lei, pentru pachetul de înverzire.  

Cultivatorul gălățean ne-a declarat că este strâmtorat cu banii. Nu a vândut producția de cereale păioase obținută pentru că grâul nu are preț. „Este mare secetă prin părțile noastre și am avut bafta ca pe o bună parte din cele 1.700 ha pe care le lucrez să plouă foarte, foarte puțin. Totuși, sunt mulțumit de producția de grâu pe care am obținut-o, dar nemulțumit de prețurile care se practică pe piață. Prețul de la recoltare, la grâu, a tot scăzut; dacă dăm jos transportul, acum a ajuns undeva la 0,65 lei/kg. Grâul ar fi trebuit, în opinia mea, să fie prețuit la 0,8-0,85 lei kilogramul”, a susținut fermierul care, deocamdată, a depozitat boabele aurii în spațiile de depozitare proprii. 

În opinia cultivatorului, marii traderi au început să-i lovească pe producătorii agricoli la... proteină! „Acum au găsit-o și p’asta; se spune că mare parte din grâul din recolta 2015 nu are suficient conținut de proteine, deci este grâu furajer și ni-l cumpără pe mai puțini bani. Vizavi de calitate, trebuie să afirm că la grâul nostru produs la Slobozia Conachi toți indicii chimici pentru stabilirea calității sunt buni”, ne-a declarat Dumitru Ene. 

Vizualizat: 443 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?