Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Rapița este marea îngrijorare a fermierilor!

Publicat: 18 februarie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu desprimăvărarea, producătorii agricoli se pregătesc de campania agricolă de primăvară. Vremea bună de lucru și temperaturile ceva mai ridicate decât media au permis executarea primelor lucrări de administrare a îngrășămintelor minerale la culturile de toamnă semănate în epoca optimă. În ferme, încă se pune la punct tehnica de mecanizare prin repararea și reglarea mașinilor și utilajelor care vor intra eșalonat la lucrul în câmp. 

Click pe poza pentru galerie!

ALBA

Rapița, o cultură problemă!

Agronomul Nicolae Nemeș cultivă an de an, în comuna Vințu de Jos, 730 hectare cu grâu, orz, rapiță, floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr și cartof. Potrivit agricultorului, păioasele, ce ocupă aproximativ jumătate din suprafață, vor ieși corespunzător din iarnă. Cu toate că nu este zăpadă pe câmp, valul de ger nu a afectat plantele de cultură. „Îngrijorarea mare ar fi la rapiță (115 ha), care a avut o dezvoltare destul de puternică. Lipsa stratului de omăt protector, cât și temperaturile de -17 grade patru nopți la rând au deteriorat aparatul foliar. S-ar putea să avem probleme, mai ales că în lan se simte mirosul specific de putrezire. Dar am observat că vârful de creștere al plantelor este încă verde. Monoliții pe care i-am recoltat din lan se trezesc la viață cât de curând și vom afla ce se întâmplă”, ne-a declarat fermierul. 

 

Fertilizarea fazială

Potrivit agricultorului, la jumătatea lunii februarie va începe fertilizarea fazială a culturilor de toamnă. Dacă în urma studierii monoliților, cultura nu va necesita a fi întoarsă, hibrizii de rapiță de la Caussade, Syngenta și Pioneer vor fi fertilizați cu îngrășăminte chimice, în principal pe bază de azot, dar și cu sulf, calciu și alte substanțe. Pentru păioase, se va aplica azotat de amoniu, 200 kg/ha. 

În ferma lui Nicolae Nemeș se pregătesc primele tratamente fitosanitare, mai întâi la rapiță. În aceste zile negociază cu furnizorii de inputuri cantitățile și prețurile produselor. 

Mecanizatorii Gheorghe Crișan, Vasile Trășcăian, Nicolae Avramuț, Gheorghe Nistor, coordonați de meșterul Ioniță Trășcăian, au pus la punct mașinile și utilajele pentru campania de primăvară. 

 

GALAȚI

La „Viitorul”, cu încredere spre viitorele recolte 

În nord-vestul județului Galați, culturile semănate în toamnă au intrat bine dezvoltate în repaus vegetativ. Grigore Pulbere, administratorul Societății Agricole „Viitorul” Nicorești, nu are nici un motiv să se teamă de... viitorul culturilor. „Noi avem 150 ha cu grâu, cultura nu ridică probleme; în toamnă, plantele au avut destul timp să se dezvolte fenofazic corespunzător. Cultivăm soiuri românești, bine aclimatizate la noi și ne producem singuri sămânța pe un lot semincer de 15 hectare”, ne-a declarat agronomul și economistul Grigore Pulbere. Peste câmpurile Nicoreștilor nu s-a așternut stratul de zăpadă și nici nu a trecut „Gerul Bobotezei!” Sătenii își văd liniștiți de treabă. Ei vor să înființeze 40 ha de porumb (lot semincer), încă 100 ha de porumb pentru consum și 180 ha cu floarea-soarelui. Terenul a fost arat în adâncime din toamnă. Către sfârșitul acestei luni (februarie), mecanizatorii Maricel Pricop, Ionică Hanganu și Ionuț Grozavu vor intra la fertilizarea cu azot a grâului (250 kg/ha).

 

Rapița, compromisă în inima județului?!

În zona Cuca - Băleni, din mijlocul județului Galați, fermierii se tem pentru cultura de rapiță semănată în toamnă. De la semănat și până în iarnă a fost secetă severă, ca atare, tinerele plante nemaiavând destul timp pentru a parcurge fenofazele optime de creștere și de dezvoltare la iernat. Astfel, peste 1.500 ha de rapiță nu arată prea bine; cultivatorii gălățeni stau cu sufletul la gură să vadă dacă vor întoarce cultura sau nu. Mai ales că unii dintre agricultori au pierdut rapița și în 2014! 

 

VRANCEA

„Pare a fi un an bun!”

„În județul Vrancea, ca și în majoritatea regiunilor țării, culturile semănate în toamnă arată destul de bine; mă refer îndeosebi la grâu și la orz. Rapița, pe alocuri, are de suferit, mai ales pe suprafețele pe care plantele au intrat mai puțin dezvoltate în iarnă, dar cred că nu reprezintă mai mult de 15-20%. În rest, suntem plini de speranțe, pare a fi un an bun”, ne-a declarat Constantin Bazon, fermier care exploatează 3.000 ha de teren agricol. 

Agricultorul vrâncean are semănate 1.150 ha cu grâu și orz și 650 ha de rapiță. „Gerurile nu au afectat păioasele; doar rapița semănată mai târziu, pe care au prins-o în 3-4 frunzulițe, va înregistra ceva pierderi”, a susținut cultivatorul. 

 

„Fertilizăm diferențiat de la solă la solă”

Constantin Bazon ne-a declarat că „acolo unde soarele și vântul au zvântat terenul, fermierii au intrat la fertilizarea culturilor; aceasta este singura acțiune care se poate face în cursul lunii februarie”.

În ferma lui se pregătește să administreze semănăturilor de toamnă îngrășăminte minerale fracționat. Mai întâi, circa 60 kg s.a. de azot - prima fracție, apoi, la începutul lunii aprilie, să mai aplice 30-40 kg de azot. 

„Am prevăzut prin schema de fertilizare o dozare diferențiată de la solă la solă, după cum promite și producția, dar ținând cont și de cultura premergătoare pe care am avut-o. Intrăm, de regulă, cu azotat de amoniu și cu uree, iar la rapiță adaug, pe lângă nitrogen, îngrășăminte cu sulf, magneziu, calciu, bor, necesare unei nutriții optime a plantelor”, a precizat fermierul. Constantin Bazon ne-a declarat că de la unele firme specializate pe nutriție vegetală cumpără cantități mai mici de fertilizanți, din cauza prețurilor ceva mai ridicate. 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016

Vizualizat: 412 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?