Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Putem depozita 16 mil. tone cereale

Publicat: 22 august 2011 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

România poate depozita, la ora actuală, 16 mil. tone cereale, dar are nevoie de capacităţi de stocare de două ori mai mari, afirmă ministrul Agriculturii

Click pe poza pentru galerie!

„România ar trebui să deţină o capacitate de depozitare pentru cereale şi plante tehnice între 20 şi 30 de milioane de tone. La ora actuală, avem în silozuri o capacitate de 16 milioane de tone, din care sunt autorizate în jur de 5 milioane de tone, întrucât nu am avut o organizare foarte bună a pieţei, iar o parte din producţie s-a dus la negru, netrasparent şi, de aici, şi evaziunea din sectorul cerealelor”, a precizat Tabără, citat de Agerpres.

La nivelul întregii ţări există 3.342 spaţii de depozitare autorizate, cu o capacitate totală de depozitare de 16,2 mil. tone, în ultimii 10 ani fiind construite capacităţi de depozitare pentru 3,46 mil. tone.
Măsuri PNDR pentru silozuri

Capacităţile de stocare (depozite/silozuri/celule depozitare/hale cereale) pot fi finanţate prin PNDR prin două măsuri: 121 Modernizarea exploataţiilor şi 123 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole. Pe Măsura 121 sunt contractate, până în prezent, 14 proiecte pentru depozite cereale, cu valoare publică de 9,37 mil. euro, iar pe Măsura 123 au fost contractate 146 de proiecte pentru capacităţi de stocare, de 138,35 mil. euro.

Capacitatea acestora este 1,9 mil. tone/an, din care capacitatea nouă reprezintă 1,4 mil. tone/an, iar cea modernizată - 502 mii tone/an. Pe Măsura 123 au fost finalizate 14 proiecte, iar alte 68 vor fi încheiate în toamna acestui an.

 

PRIMUL SILOZ
88 certificate în circulaţie

Doar 88 din certificatele de depozit eliberate până în prezent prin Programul Primul Siloz sunt în circulaţie, a declarat, recent, ministrul Agriculturii. „Un număr extrem de mic de certificate în circulaţie, deoarece producţia agricolă nu ar trebui să circule la camion, ci pe documente. Numai aşa este posibil, de exemplu, ca producţia din România să fie licitată la Chicago”, a precizat Tabără.

Până pe 27 iunie 2011, FGCR a emis 240 certificate de depozit, în valoare de cca. 594 mil. lei, iar numărul de certificate rămase în circulaţie până la această dată este de 88, cu o valoare de aproape 270 mil. lei.

Preţurile de despăgubire ale seminţelor de consum, pentru calcularea valorii certificatelor de depozit, valabile pentru săptămâna 25-31 iulie 2011 sunt, conform datelor FGCR, 0,9 lei/kg pentru grâu, 0,65 lei/kg - orz, 0,85 lei/kg - porumb, 1,47 lei/kg - floarea soarelui, 1,9 lei/kg – rapiţă şi 1,2 lei/kg soia.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, până în 22 iulie 2011 au fost acordate 188 licenţe de depozit pentru 88 de operatori economici, capacitatea de depozitare licenţiată fiind de 4,131 mil. tone - 25% din capacitatea de depozitare autorizată pe ţară.

 

EXPORT CEREALE
224 mil. euro în Trim. I

România a încasat 224,41 mil. euro din exporturile de cereale în primele patru luni din 2011, cu aproape 60% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2010, când a obţinut 142,32 mil. euro, deşi cantitatea de cereale (grâu şi meslin, orz, porumb şi orez) exportată în ţările comunitare şi extracomunitare a fost de 739.601 tone, mai mică faţă de aceeaşi perioadă din 2010 (831.830 tone cereale).

Cei mai mulţi bani au provenit din exporturile de porumb, cca. 175,62 mil. euro pentru 533.306 tone, şi grâu şi meslin, cca. 33,72 mil. euro (145.067 tone). Alte 12,13 mil. euro au fost încasate din exportul de orz - 53.114 tone, iar 2,92 mil. euro din orez - 8.106 tone.

Tot în primele patru luni din 2011 au fost importate peste 437.840 tone cereale, în valoare de 140,03 mil. euro, faţă de 361.149 tone, în sumă de 68,143 mil. euro, în perioada similară din 2010. Pe primul loc la importuri a fost tot porumbul (196.875 tone), în valoare de 65,66 mil. euro, urmat de grâu şi meslin - 189.048 tone (50,46 mil. euro), orez - 7,55 mil. euro (13.543 tone) şi orz - 6,39 mil.euro (38.224 tone).


ŞTIRI
ORZ

Aproape 4 tone/ha

Orzul a fost recoltat, până în 14 iulie, de pe 97% din suprafaţa cultivată, producţia fiind cu 2% mai mare decât estimările Ministerului Agriculturii. De pe 190.993 ha au fost recoltate 739.240 tone orz, în condiţiile în care Ministerul estima 723.987 tone de pe cele 196.234 ha cultivate în 2011.

Producţia medie a fost de 3,871 tone/ha. Potrivit ministrului Agriculturii, producţia de orz din acest an este una din cele mai bune din ultimii 25 de ani, calitativ şi cantitativ.

Orzoaica de toamnă a fost recoltată, până în 14 iulie, de pe 73.931 ha (94% din suprafaţa cultivată), producţia fiind de 289.426 tone, cu 8% peste estimări.
În 2010, producţia de orz şi orzoaică a fost de 1,321 mil. tone.


SONDAJ
Parlamentarii, anti OMG

64% din cei 210 (din totalul de 465) de parlamentari români chestionaţi în mai-iunie 2011 în cadrul unui sondaj realizat de Centrul Pentru Politici Durabile Ecopolis nu sunt de acord ca în România să fie cultivate organisme modificate genetic (OMG), în timp ce doar 24% au declarat că susţin acest tip de culturi pe teritoriul ţării noastre. 7% din cei chestionaţi au răspuns cu „nu ştiu” referitor la cultivarea OMG în România, iar 5% nu au răspuns.

Referitor la importurile de OMG, 72% din parlamentarii chestionaţi sunt împotrivă, în timp ce 14% dintre aceştia le aprobă, 8% nu ştiu, iar 6% nu au răspuns. 93% din parlamentarii români sunt, însă, de acord cu etichetarea produselor care conţin OMG, 1% nu sunt de acord, 4% nu ştiu, iar 2% nu au răspuns.

Vizualizat: 528 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?