Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Programul lui Cioloș pentru satul românesc

Publicat: 18 aprilie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Premierul Cioloș vrea o clasă de mijloc la sate. Numai că, așa cum observa academicianul Ioan Păun Otiman în 2012, structura agrară contemporană a României seamănă destul de mult cu cea de dinainte de reforma agrară din 1912.

Click pe poza pentru galerie!

Din datele Guvernului reiese că fermele mici, sub 10 ha, reprezintă 97,7% din numărul total de ferme și 39% din suprafața agricolă utilizată, în timp ce segmentul de ferme medii, între 10 și 100 ha, care reprezintă coloana vertebrală a agriculturii europene, are o pondere de 1,8% ca număr și 12,3% ca suprafață. Avem și ferme foarte mari, însă acestea nu răspund nevoilor sociale. Paradoxal, în zonele cu cele mai mari ferme din România sunt și zonele cu cele mai întinse pungi de sărăcie.

Pachetul de politici „Clasa de mijloc la sate”, lansat în martie 2016, în jud. Alba, are șapte măsuri și cuprinde trei categorii de politici: de creștere - pentru micii agricultori/locuitori ai satelor prinși în activități non-agricole de mici dimensiuni; de consolidare - pentru cei deja intrați în clasa de mijloc; politici privind comunitatea - măsuri de dezvoltare a satului ca o comunitate activă, solidară și cu acces la sănătate și educație apropiat de standardele urbane.

Iată, pe scurt, care este situația actuală și cum vrea premierul Dacian Cioloș să scoată satul românesc din zona de sărăcie:

 

Se modifică dimensiunea fermelor eligibile

73% dintre fermieri trăiesc în exploatații de subzistență, iar 97% din totalul de 3 milioane de fermieri nu sunt eligibili în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, așa cum este acesta în prezent.

Prima măsură pentru rezolvarea acestei situații este modificarea PNDR prin redefinirea conceptelor de fermă mică și de fermă de familie. Pentru „ferma mică” pragul minim de eligibilitatea va fi coborât de la 8000 euro producție standard (PS) la 4000 euro PS. Astfel, numărul celor care ar putea accesa fonduri europene pentru ferme mici prin PNDR va crește de la 61.000 la 374.000 de potențiali beneficiari.

Pentru „ferma de familie” (OUG 43/2013), pentru care se acordă punctaj mai mare în PNDR, limita superioară ar trebui să fie 100.000 euro PS.

Cu noile dimensiuni, vor putea lua bani prin PNDR și ferme care acum nu se încadrează la plată. De exemplu (cazuri reale): fermă de capre - 2 ha lucernă, 5 ha pășune și 50 capre - 7.574 euro PS; fermă apicolă cu 80 stupi - 4.000 euro PS; fermă care cultivă legume în câmp  pe 1 ha - 7.914 euro PS, precum și ferme medii: fermă zootehnică și de procesare a laptelui - 50.132 euro PS; fermă familială - patru familii care lucrează ca o asociație - 91.728 euro PS.

 

Ce se schimbă la investițiile prin PNDR?

PNDR va fi modificat, cel mai probabil, în toamna anului 2016, așa că noile reguli vor fi aplicate abia sesiunilor deschise de anul viitor. Tot pentru creșterea accesului la fonduri europene, MADR mai are în plan o serie de măsuri de simplificare și debirocratizare a PNDR.

Pentru investiții în exploatații agricole și pomicole și procesarea și marketingul produselor (sM 4.1./4.1.a și 4.2./ 4.2.a) se are în vedere eliminarea obligativității ca solicitantul să aducă documentele de la Registrul agricol - se va accesa doar baza date APIA. De asemenea, vor fi clarificate aspectele tehnice legate de înființare/modernizare fermă/unitate. Vor fi eliminate: condiția de menținere a dimensiunii economice pe întreaga perioadă de implementare și monitorizare a proiectului, pentru a nu limita dezvoltarea exploatațiilor, restricțiile de accesare a unor măsuri combinate și de procesare a fructelor doar la nivelul fermei. Va fi introdus un nou criteriu de selecție aferent lanțurilor alimentare integrate „producție agricolă primară-comercializare - pentru investiții în unități de producție vizând producția de legume și struguri de masă”, criteriu ce vizează stimularea comercializării pe lanț a fructelor și legumelor în stare proaspătă și va fi extins sprijinul acordat prin PNDR către mai multe categorii de cooperative agricole.

 

Simplificări pentru tineri fermieri și ferme mici

Pentru sM 6.1 - Tineri fermieri și 6.2 - Ferme mici din PNDR 2020, va fi redusă perioada de monitorizare de la 5 la 3 ani. De asemenea, nu vor mai fi obligate să dețină suprafețe agricole compacte și vor fi eligibile și ciupercăriile. În plus, va fi extinsă lista documentelor doveditoare pentru cursuri de instruire pentru dobândirea competențelor profesionale, și va fi acceptată, până la eliberarea documentului doveditor, adeverința care atestă urmarea cursului.

 

Măsuri pentru schimbarea de generații în agricultură

Cei mai mulți fermieri lucrează într-o economie de tip informal și nu au asigurări medicale. Ca să corecteze această realitate, Programul Cioloș vrea ca tinerii din categoria vulnerabilă 16 - 24 de ani (prioritate pentru politica de angajare la nivel UE) să poată fi angajați la ferma familiei (rude până la gradul IV) pentru fermele ce au proiecte PNDR, cu subvenționarea salariului din Programul Operațional Capital Uman (POCU).

 

În plus, ar putea fi emise bonuri valorice purtătoare de taxe și asigurări sociale/medicale care pot fi achiziționate de angajatori pentru plata lucrătorilor temporari/sezonieri.

Alte măsuri pentru schimbarea de generații în agricultură vizează informarea și formarea profesională adaptată nevoilor fermierilor mici și medii, dezvoltarea învățământului tehnic agricol, precum și Măsura 6.5 din PNDR 2020 - prin care micii fermieri care își transferă voluntar, pe termen lung, întreaga exploatație către un alt fermier, primesc anual, timp de 5 ani la rând, 120% din suma anuală pe care ar fi primit-o ca subvenție pe suprafață.

 

Facilități pentru asocierea fermierilor

1% dintre fermieri sunt membri ai unei asociații (față de peste 50% media UE și peste 90% în statele cele mai dezvoltate). Studiile arată că reticența la asociere nu este cauzată în așa mare măsură de mentalitate, cât de alegerile economice pe care oamenii sunt obligați să le facă: nu se asociază, dacă asta înseamnă dublă impozitare.

Ca să convingă fermierii să se asocieze, Programul Cioloș are în vedere, în primul rând, facilități fiscale și eliminarea dublei impozitări, prin noua lege a cooperației, și politici fiscale preferențiale, cum este Programul „Primul Utilaj Agricol”, prin care fermierii care se asociază vor putea cumpăra sau înlocui utilajele agricole mai vechi de 10 ani cu garanții de stat între 40-60% din preț.

De asemenea, cooperativele ar putea fi sprijinite prin programul LEADER cu finanțarea cheltuielilor cu personalul angajat (management și cheltuieli de funcționare).

Tot pentru stimularea asocierii fermierilor pentru intrarea pe piață, MADR trebuie să elaboreze Ghidul sM 9.1 - Grupuri de producători și să finalizeze M 16.4 - Cooperarea pe lanțuri scurte. Prin Măsura 16.4 din PNDR 2020 se acordă sprijin de maximum 100.000 euro (din care 20% cheltuieli de funcționare) pe bază de rambursare pentru parteneriate bazate pe un acord de cooperare cu cel puțin un partener (fermier, microîntreprindere, întreprindere mică, ONG, Consiliu local, unități școlare sau de alimentație publică) și cel puțin un fermier sau un grup de producători/o cooperativă din sectorul agricol/pomicol.

 

Credite pentru investiții și afaceri în mediul rural

Lipsesc instrumentele financiare dedicate fermelor mici și medii și/sau dobânzile practicate sunt prohibitive (cei mai mici/săraci producători din România plătesc cele mai mari dobânzi pentru credite operaționale).

În acest caz, măsurile cuprinse în Programul „Clasa de mijloc la sate” au în vedere constituirea de instrumente de garantare și creditare din fonduri europene pentru beneficiarii măsurilor de investiții în ferme (4.1., 4.1.a), de procesare (4.2, 4.2.a) și activități non-agricole în mediul rural (6.4) din PNDR 2020, precum și modalități de creditare din bugetul național.

Plecând de la OUG 43/2013, Guvernul ar putea acorda microcredite pentru capitalul de lucru/producție agricolă, pentru achiziția de animale, precum și pentru investiții până la 15.000 euro.

 

Educație și sănătate mai bune pentru locuitorii satelor

Marginalizarea și lipsa accesului la servicii de bază precum educația și sănătate afectează semnificativ calitatea vieții în mediul rural și reduc șansele de ieșire din sărăcie.

Cioloș vrea ca, până în 2023, fermierii și locuitorii satelor românești să triască în condiții (școală, servicii de sănătate etc.) apropiate de cele din mediul urban. Pentru aceasta, premierul vrea să fie create centre suport pentru servicii adresate populației rurale și mic urbane care să ofere susținere pentru accesul tuturor cetățenilor la servicii și informații. De asemenea, vor fi înființate clustere și rețele pentru realizarea de proiecte pilot, dezvoltarea de noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier. Acestea ar trebui să susțină și cooperarea între micii operatori, precum și între actorii din lanțul de aprovizionare în vederea stabilirii și promovării de lanțuri scurte și piețe locale. Nu în ultimul rând, aceste clustere, pe care Cioloș le vede ca pe o „societate civilă” a mediului rural, ar trebui să desfășoare acțiuni comune în scopul atenuării schimbărilor climatice și să găsească soluții pentru diversificarea activităților agricole (alternative către activități referitoare la sănătate, integrarea socială, agricultura sprijinită de comunitate, educația cu privire la mediu și alimentație).

Aceste măsuri vor fi corelate cu dimensiunea rurală a Pachetului Anti-sărăcie asumat de Guvernul Cioloș, care vizează creșterea accesului la servicii medicale și de educație în zona rurală.

 

Cum să facem eco și agro-turismul eficient?

Tot pentru dezvoltarea economică a satelor, Programul lui Cioloș propune o serie de modificări pentru măsurile de eco și agro-turism. Ca să funcționeze eficient, este nevoie ca legislația din domeniu să fie aplicată unitar și coerent în toată țara, de către o singură autoritate. De asemenea, trebuie create lanțuri scurte de producție și servicii turistice care să permită ca alimentele obținute în gospodăria gazdă să poată fi folosite pentru turiștii cazați. Cioloș mai propune și să fie permisă închirierea de spații de cazare în zone cu sezonalitate, precum și crearea unei noi categorii de capacități de cazare de mici dimensiuni.

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 - 30 aprilie 2016

 

Vizualizat: 486 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?