Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Produse agro-alimentare - găsim sau nu marfă românească în hypermarket?

Publicat: 14 iulie 2015 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Hypermarketurile au ajuns în prima parte a anului 2015 în vizorul câtorva parlamentari, care au lansat pe piața politică o serie de inițiative legislative alarmante pentru marii retaileri. Ba că ar trebui ca magazinele acestea să fie închise duminica, pentru a ajuta piețele agro-alimentare, ba că ar trebui să se mute câțiva kilometri în afara orașului sau să fie obligate să amenajeze spații speciale pentru produsele românești tradiționale atestate anul trecut, prin toamnă, de către MADR. 

Click pe poza pentru galerie!

Sigur, nici hypermarketurile nu sunt chiar ușă de biserică. Unele dintre ele au fost amendate de Consiliul Concurenței din cauza cartelizării, iar acuzațiile că ar fi mărit artificial prețurile înainte de scăderea TVA-ului la alimente la 9% nu vor fi fost, în unele cazuri, chiar lipsite de fond. 

O acuză care persistă de câțiva ani la adresa hypermarketurilor este aceea că nu ar scoate la vânzare produse agro-alimentare românești decât în cantități mici, preferând să aducă mărfuri de pe toate meridianele lumii. Am auzit de zeci de ori această acuză, atât la nivelul înalților funcționari ai statului, cât și printre simpli cetățeni. Drept urmare, am intrat într-o seară într-un hypermarket situat în zona semicentrală a Bucureștiului, cu scopul de a verifica la raft prezența mărfurilor agro-alimentare românești.

 

Legume și fructe „autentic românești”

M-am dus prima dată la legume și fructe. Etichete cu harta României tricoloră informează clienții care sunt produsele românești. Sunt și etichete care îndeamnă cumpărătorii să consume legume și fructe „autentic românești”. Sunt două sortimente de roșii produse în țara noastră. Salata verde, leușteanul, ceapa verde, morcovii, pătrunjelul, țelina, ridichiile roșii, fasolea, ardeiul gras Bianca, varza albă, cartofii noi și dovleceii sunt din România. Sigur, alături ți se oferă ocazia, după preferințe, să optezi și pentru legume din alte țări. Nu lipsesc roșiile pomișoare din Italia. E firesc, din moment ce în România producția de roșii pomișoare e redusă. Mai departe: ceapa galbenă e din Argentina sau Egipt. Motivul? Ceapa galbenă nu s-a recoltat încă la noi, fiindcă nu a ajuns încă la maturitate. Nu este sezonul ei. Cireșe românești, două lăzi aproape pe terminate. Piersici românești, dar nectarinele plate sunt din Spania, prunele din Chile. Păi da, prunele noastre încă nu s-au copt. Un galantar întreg e rezervat ciupercilor Champignon albe și brune produse de o firmă din Zalău. 

 

Produse tradiționale atestate de MADR

Trec la sectorul carne. Domină în proporție covârșitoare carnea macră provenită din abatoare românești. O firmă din Brăila are un stand frigorific propriu plin cu slănină afumată, cu gușă de porc afumată și alte produse din carne de porc. Alături, pastramă de mistreț, cârnați și alte bunătăți produse de o firmă dintr-o localitate giurgiuveană. Descopăr și celebrii cârnați de Pleșcoi ambalați în caserolă și etichetați ca „produs tradițional românesc” , nr. 38, făcând parte, deci, din ultima serie de produse tradiționale atestate de MADR anul trecut. Îmi amintesc că un membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a venit cu ideea de a obliga hypermarketurile să rezerve un spațiu pentru produsele românești atestate ca tradiționale. Uite că produsul tradițional nr. 38 din nomenclatorul MADR nu a mai avut nevoie de o lege specială ca să ajungă în galantarul unui retailer. Negocierile au fost directe, între producător și comerciant. Am găsit și carne provenită din alte țări, dar ponderea este infimă în comparație cu cărnurile din România. Ceva vrăbioară de vițel de lapte fără os provenit din Italia și câteva bucăți de antricot de Angus originar din Argentina. La mezeluri, toate firmele românești din domeniu își au salamurile, șuncile și cârnații lor. Ba chiar și firme mai mici își au produsele lor. 

 

Murăturile de la Slobozia Moară și sparanghelul din Peru

Lactatele sunt produse în România, chiar dacă au apărut informații că procesatorii importă și cantități de lapte mai ieftin din alte țări. Până la urmă nu-i responsabilitatea magazinului de unde provine laptele procesat. Asta e altă poveste...

În treacăt spre casa de marcat am văzut într-un galantar murături de la Slobozia Moară din Dâmbovița, stând alături de sparanghelul din Peru. 

Ăsta-i hypermarketul: un loc unde sunt vândute mărfuri din toate colțurile lumii, pentru satisfacerea clienților. Am constatat cu ochii mei că produsele agro-alimentare românești sunt prezente în proporție covârșitoare în rafturile și galantarele unuia dintre hypermarketuri. Restul e politică și populism. 

Vizualizat: 388 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?