Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producţiile sunt sigure! Doar preţul să nu scadă

Publicat: 03 august 2011 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La momentul publicării acestui articol, culturile de rapiţă, orz şi orzoaică ar trebui să fie deja în hambare iar fermierii îşi fac calcule privind costurile depozitării. În schimb, la grâu, secerişul este în toi şi chiar pe sfârşite. Deşi ocupaţi până peste cap cu lucrările de recoltare, atenţia tuturor producătorilor de cereale este îndreptată spre piaţă

Click pe poza pentru galerie!

Întrebările care îi macină pe agricultori, în această perioadă, sunt legate de momentul desfacerii produselor: cui, la ce preţ şi mai ales când va fi cel mai oportun să-şi vândă marfa.

Despre problemele şi provocările din perioada de faţă, am stat de vorbă cu fermieri din diverse zone ale ţării, pentru a afla direct de la aceştia o primă situaţie a campaniei agricole de vară privind recoltatul.

 

IAŞI
Preţ slab acum, mai bun la iarnă

Constantin Aniculăiesei, director SC Agrocop Unirea din localitatea Scânteia, sat Redin, judeţul Iaşi, este mulţumit de calitatea rapiţei, însă şi-ar fi dorit să aibă o producţie mai mare. „Am ieşit binişor cu rapiţa, de calitate sunt mulţumit. În schimb, aş fi putut obţine o producţie mai mare, dar nu am avut decât o medie de 1700 kg/ha, din cauza ploilor”, susţine Constantin Aniculăiesei.

În ceea ce priveşte valorificarea, directorul Agrocop Unirea spune că deja a vândut toată recolta unei societăţi din România, la un preţ bun.

Dacă rapiţa a fost valorificată imediat după recoltare, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre producţia de orz. „Am decis să depozităm întreaga recoltă pentru mai târziu, desigur, în aşteptarea unor preţuri mai bune. Anul acesta am obţinut o medie de 4.500 kg/ha”, ne-a declarat Constantin Aniculăiesei.

Referitor la evoluţia pieţei de orz, directorul Agrocop este foarte optimist, având în vedere ce s-a întâmplat anul trecut. „După calculele noastre, cred că la un preţ de 0,8-1 leu/kg de orz am fi profitabili.

Să vă spun cum a fost în 2010: în preajma recoltării orzului, acesta s-a vândut din tarla la 0,6 lei/kg, pentru ca în toamnă preţul să urce la 1 leu/kg. Estimăm că şi în anul în curs preţul o să crească prin octombrie-noiembrie 2011”, a precizat Constantin Aniculăiesei.

 

Cine depozitează va vinde la preţ mai bun

La grâu, Constantin Aniculăiesei priveşte cu optimism finalizarea campaniei de recoltare, atât din punct de vadere calitativ, cât şi al volumului producţiei. „După toate calculele noastre, în 2011 vom avea o medie de 4.000 kg/ha şi o calitate bună”, susţine Constantin Aniculăiesei.

Spre deosebire de alţi fermieri, Agrocop dispune de spaţii de depozitare, fapt care îi conferă o altă perspectivă în privinţa valorificării producţiei de cereale. „Avem o capacitate de depozitare de 2.000 tone.

Prin urmare, vom depozita o parte din grâu până va mai creşte preţul. În acelaşi timp, însă suntem nevoiţi să vindem imediat după recoltare o anumită cantitate, deoarece avem de plătit facturi. Partea bună a lucrurilor este că o să putem beneficia şi de preţuri mai bune peste câteva luni”, declară Constantin Aniculăiesei.

Legat de evoluţia preţurilor şi profitabilitatea societăţii, directorul Agrocop Unirea apreciază că în toamnă este posibil ca kilogramul de grâu să coste până la 1,5 lei. „La o producţie medie de 4.000 kg/ha, pentru noi, un preţ de 0,6-0,65 lei/kg este bun. Însă aşteptăm să vindem la 0,8 lei, ţinând cont de evoluţia pieţei. Iar peste câteva luni este de aşteptat ca preţul să urce chiar până la 1-1,5 lei. Este cert că piaţa nu merge decât în sus”, explică Constantin Aniculăiesei.

Pe de altă parte, directorul Agrocop Unirea spune că, în caz excepţional, am putea asista chiar şi la alte evoluţii de preţ. „Dacă vine o grindină, putem vedea preţuri la care acum nu ne gândim. De asemenea, depinde de ce se va întâmpla şi pe piaţa europeană şi cea mondială de cereale. De aceea, este extrem de greu de estimat în acest moment cum vor evolua preţurile la cereale”, afirmă Constantin Aniculăiesei.

 

TVA, cea mai mare problemă

Constantin Aniculăiesei declară că, în acest moment, cea mai mare problemă a Agrocop Unirea, şi cu siguranţă, şi a altor fermieri, este aplicarea reglementărilor privind recuperarea TVA. „Actualmente, cea mai mare problemă a noastră este recuperarea TVA.

Este foarte bine că se aplică taxarea inversă şi că scăpăm de samsari, numai că legea trebuie aplicată în favoarea fermierilor. Noi avem de recuperat TVA din luna octombrie a anului trecut, iar acum, la vânzarea cerealelor nu mai aplicăm TVA”, spune fermierul ieşean.

Desigur, problema s-ar putea rezolva urgent printr-o rambursare rapidă a TVA. „De ce nu se mişcă statul mai repede? Să facă un control, potrivit legii, iar apoi celor care sunt în regulă să le ramburseze banii. De ce? Îmi poate răspunde cineva la această întrebare?”, întreabă Constantin Aniculăiesei.

În opinia acestuia, soluţia este foarte simplă. „Ar trebui ca statul să facă o compensare de TVA cu dările societăţii către bugetul de stat, începând de la contribuţiile pe CAS şi celelalte. Desigur că nu ar acoperi toţi banii pe care trebuie să-i recuperăm, dar ne-ar ajuta puţin.

Altfel, statul ne imobilizează sume imense de bani, necesare pentru continuarea ciclului de producţiei. Vă daţi seama, eu am 16 salariaţi, măcar dacă am face compensare pe contribuţiile la buget. Dacă nu ne ajută, statul ar face bine să nu ne încurce şi tot ar fi ceva...”, susţine Constantin Aniculăiesei.

Agrocop Unirea exploatează 130 ha cu rapiţă, 80 ha cu orz, respectiv 500 ha cu grâu.

 

GALAŢI
Recolte bune, desfacere cu contract

Marin Saghian, director SC Unirea Cosmeşti, Galaţi, de pe cele 100 ha cu grâu estimează o producţie medie de 6000 kg/ha. „Suntem mulţumiţi de performanţele din 2011, fiind în creştere cu o tonă pe ha, faţă de anul trecut, deci este mai bine. Societatea deţine contracte de valorificare a grâului, deci vom vinde fără să mai aşteptăm creşteri de preţ”, susţine Marin Saghian.

Referitor la evoluţia preţurilor, directorul Unirea Cosmeşti apreciază că 0,8 lei/kg  la grâu ar fi mai mult decât satisfăcător. „Un 0,8 lei este un preţ cu care putem scoate profit. Pe de altă parte, sunt conştient că preţul grâului va mai creşte în continuare, rămâne de văzut când şi cu cât”, declară Marin Saghian.


În aşteptarea subvenţiilor şi a TVA-ului

Administratorul gălăţean consideră că noua legislaţie a TVA îi cam încurcă pe fermieri. „Noile reglementări ne cam încurcă, deoarece achiziţionăm marfa cu TVA, iar la desfacere o vindem fără. În felul în care este gândită legea ar trebui ca statul să ramburseze mult mai repede TVA. Dar din păcate aproape întotdeauna când aşteptăm ceva de la stat merge greoi”, afirmă Marin Saghian.

Dincolo de aceste aspecte, directorul SC Unirea Cosmeşti apreciază că, actualmente, cea mai mare hibă din agricultura autohtonă o reprezintă lipsa ori dimensiunea subvenţiilor: „în mod clar, fermierii au nevoie de subvenţii pentru motorină, achiziţionarea de utilaje, dar şi pentru sistemele de irigaţii.

De pildă, în contextul tăierii subvenţiilor pentru irigaţii, din 2011, noi nu ne mai permitem să irigăm. Iar subvenţiile care se acordă se dau şi cu întârzâiere, dar sunt şi mici. Guvernanţii ne cer să accesăm fonduri UE. Este adevărat, fondurile europene ar putea fi o soluţie, numai că, în realitate, nu sunt ! Pentru că proiectele mari au criterii foarte stricte, greu de îndeplinit de către fermieri”.

 

MEHEDINŢI
Puţină rapiţă, dar bună

Din cele 300 ha de rapiţă cultivate de Petre Popescu, director SC Manolo y Alberto SRL, Drobeta Turnu Severin, mai mult de jumătate din suprafaţă a fost calamitată. „În final, am recoltat 216 tone de pe 130 de ha de rapiţă, fiind nevoiţi să renunţăm la 170 de ha. Deşi am aplicat tehnologia ca la carte, vremea ne-a dat peste cap toate planurile”, susţine Petre Popescu.

Partea bună a lucrurilor este că rapiţa care a „supravieţuit” este de o calitate superioară. „Satisfacţia noastră este că măcar ce a mai rămas e rapiţă de calitate superioară. Ne-am încadrat în cerinţele STAS, mă refer la corpuri străine, 1,9 respectiv umiditate de 10%”, explică Petre Popescu.

Cel mai bun argument al calităţii rapiţei este că mehedinţenii au vândut rapid întreaga recoltă, imediat după treierat. „Am reuşit să avem o producţie de cea mai bună calitate, pe care, de altfel, am valorificat-o cu 1,7 lei kilogramul. Cu toate că în alte zone se oferă şi preţuri mai bune, noi suntem mulţumiţi că am vândut imediat”, ne-a spus Petre Popescu.

 

Producţii - slabe la orzoaică, excelente la grâu

Din păcate, acestuia nu i-a mers prea bine nici cu orzoaica de toamnă, cultivată pe 100 de ha. „A fost un an prost şi pentru orzoaica de toamnă, unde am avut o medie de 2000 kg/ha. Am reuşit, în schimb, să vindem o parte din recoltă cu 0,6 lei/kg, iar diferenţa am predat-o proprietarilor terenului, noi exploatând terenul în arendă”, susţine Petre Popescu.

La grâu, directorul Manolo y Alberto apreciază că va obţine o medie de circa 4000 kg/ha, de pe suprafaţa de 427 ha. „Conform calculelor noastre, la grâu vom face 4000 kg/ha, beneficiind, de asemenea, de o calitate foarte bună.

Dacă ţinem cont că în 2010 am avut o producţie medie de 2800 kg/ha, înseamnă că anul acesta am făcut progrese importante. De altfel, noi am aplicat întocmai tehnologia, fiind atenţi la orice lucrare şi produs folosit, deci ne aşteptăm să vină şi rezultatele...”, afirmă Petre Popescu.

În opinia lui Petre Popescu, un preţ bun la grâu ar fi 1 leu/kg. „Deocamdată, pot să vă spun că există oferte la 0,6 lei. Avem totuşi o problemă: în lipsa spaţiilor de depozitare, suntem nevoiţi să vindem din câmp. Pentru anii viitori, prima urgenţă este să construim un depozit. Am încercat şi până acum, cu un proiect european, dar nu am reuşit, nefiind aprobat. Dar  vom încerca în continuare”, declară Petre Popescu.

SC Manolo y Alberto SRL deţine în exploatare 430 ha cu grâu, 300 ha cu rapiţă şi 100 hea orzoaică de toamnă.

 

ARAD
Piaţa este într-o stare de amorţeală

În 2011, Dimitrie Muscă, director la Combinatului Agroindustrial Curtici, judeţul Arad, de pe 540 de ha cu rapiţă a obţinut o producţie medie de 3500 kg. „Suntem mulţumiţi de recoltă, încă nu am încercat să valorificăm şi nici nu ne grăbim să vindem. Avem depozite suficiente. Deocamdată aşteptăm să urce preţurile”, susţine Dimitrie Muscă.

În privinţa evoluţiei preţurilor, directorul unităţii din Curtici spune că, pe moment, piaţa este într-o stare de amorţeală. „Am răbdare. Nu ştiu ce preţuri vor fi la rapiţă. Aşteptăm să vedem. Deocamdată, nu mă tentează să vând. Am 1800 tone de rapiţă pe stoc şi o să vedem mai târziu cu cât vom vinde”, afirmă Dimitrie Muscă.

În privinţa grâului, Dimitrie Muscă apreciază că, în 2011, va obţine o producţie medie de peste 6500 kg/ha, aproximativ la fel ca anul trecut. „Şi la grâu aşteptăm să vedem cum va evolua piaţa. Pe de altă parte, noi avem un complex zootehnic, deci o parte din cereale le vom folosi pentru creşterea animalelor.

De asemenea, dispunem de o capacitate totală de stocare în silozuri de 20 mii tone de cereale, respectiv 30 mii tone în magazii, deci stăm bine şi din acest punct de vedere”, declară Dimitrie Muscă.

Cât de mult va putea creşte preţul grâului? „Nu ştiu să vă spun. Cât de mult va dori Uniunea Europeană. UE dictează preţul la grâu”, afirmă Dimitrie Muscă.

Directorul complexului arădean apreciază că noua legislaţie a TVA elimină birocraţia şi intermediarii. „Taxarea inversă a TVA este un lucru extraordinar de bun. Iar noi, producătorii vom putea intra în legătură directă cu consumatorii, fără intermediari”, consideră Dimitrie Muscă.

Combinatul Agroindustrial Curtici deţine în exploatare 3350 ha cu grâu (2250 ha la Curtici, respectiv 1100 ha la Olari).

 

TIMIŞ
Aproape 7 tone/ha

Valentin Kovacs, administrator SC K-Gosenfarm SRL, Lugoj, judeţul Timiş, a reuşit un mic record, obţinând o producţie de grâu de 6700 kg/ha. „Pentru mine, 2011este un an fericit, ieşit din comun. De pe 37 de ha cu grâu am o medie de 6700 kg. Niciodată, de când practic eu agricultura, n-am mai avut o astfel de performanţă”, ne-a spus, cu vădită satisfacţie, Valentin Kovacs.

Cum a fost posibil ? „Cred că mi-a folosit experienţa dobândită anii trecuţi. Am folosit produse bune, soiuri potrivite şi am aplicat tehnologia. Am beneficiat de o înfrăţire extraordinară, am efectuat pregătirea terenului ca la carte, am dat complexe cu microelemente”, explică Valentin Kovacs.

Timişoreanul nu se arată îngrijorat de desfacerea produselor, datorită faptului că grâul are o calitate de excepţie. „Fără 1 leu/kg nu vând. Dacă nu găsesc cumpărători la acest preţ, ştiu ce fac: produc făină şi tărâţe, pe care le vând apoi separat, că am timp, nu mă grăbesc. În plus, dispun şi de spaţii de depozitare”, susţine fermierul.

Valentin Kovacs urmăreşte cu atenţie evoluţia pieţei cerealelor din Europa şi din lume. În opinia lui, preţul grânelor va depinde, printre alţi factori, de condiţiile meteorologice din perioada imediat următoare. „Dacă nu va ploua liniştit, în aşa fel încât solul să primească 30-40 litri de apă, părerea mea este că putem vorbi de până la 1,4 lei/kg de grâu.

Prin decembrie, sub 1,2 -1,3 lei, kilogramul de grâu nu cred că va fi. Ştiu că pentru populaţie nu e bine, dar aici intervin alte discuţii”, afirmă Valentin Kovacs.


Vânzarea la recoltă - pierdere sau câştig?

Fermierul Aleksandar Pencov din comuna timişeană Birda a cultivat cu grâu 150 ha, din cele 600 pe care le lucrează în prezent. Producţiile de anul acesta sunt mai bune decât anul trecut pentru că a reuşit să facă toate tratamentele. „Am şi suprafeţe cu 4500 kg/ha, şi poate mai bine, dar şi cu 3 tone/ha”, ne-a spus Aleksandar Pencov.

Problemele încep când vine vorba de transport şi depozitarea recoltei. „Având şi credite, nu sunt şanse să ţin recolta. Dar ne gândim la depozitarea temporară, o lună sau cât timp îmi permit ratele şi spaţiile puţine pe care le am, să putem aştepta un preţ mai bun. 0,70-0,75 lei/kg sunt preţuri vehiculate acum, dar situaţia se mai schimbă pe parcurs”, ne-a explicat acesta.

Aleksandar Pencov a vândut şi până acum la recoltare, dar dacă acum doi ani a câştigat din asta, anul trecut pierderea a fost dublă. „Într-un an am vândut cu 0,5 lei/kg, când euro era 34 mii. Cu banii aceea am putut să achiziţionez un utilaj a cărei valoare a fost în euro.

În acelaşi timp, cei care au ţinut recolta timp de un an, au vândut cu 0,45 lei/kg, deci cu 0,05 bani mai puţin, iar euro ajunsese la 42 mii. La această pierdere se adaugă şi cheltuielile de depozitare. În schimb, anul trecut, am vândut la recoltă cu 0,35 lei/kg şi, în mai puţin de o lună, grâul a ajuns la 0,6-0,7 lei. Deci am avut o pierdere dublă”.

 

Pentru unii, depozitarea nu mai e o problemă

În ferma vegetală a societăţii Maxagro din comuna timişeană Gătaia, recoltatul pe cele 2000 ha cu grâu a început de îndată ce a stat ploaia. Proprietarii, Ianko şi Iojik Zifceak, speră să încheie recoltarea grâului cu un total de 10-12 tone şi cu o producţie maximă de 6-7 tone/ha, recolte ce vor fi depozitate într-un spaţiu cu o capacitate de 15 mii tone, soluţie temporară, desigur, pentru că în luna august vor ianaugura noile silozuri cu o capacitate totală de 40 mii tone.

„Acu’ doi ani, am avut posibilitatea să vindem grâul la recoltat cu 0,55 lei, dar l-am depozitat la un siloz, am plătit 100 mii euro pe o cantitate nu tocmai mare şi după jumătate de an l-am vândut cu 0,45 euro. Ne-am ales cu o pierdere de un ban pe kg, şi în plus, grâul a scăzut în greutate, ca urmare a reducerii umidităţii cu 3-5 procente”, ne-au împărtăşit aceştia experianţa neplăcută.

În ceea ce priveşte situaţia actuală, dacă anul trecut la recoltare grâul se vindea cu 0,32-0,38 lei/kg, în toamna 2010 a urcat la 0,7- 0,8 bani/kg şi chiar mai mult, iar acum, preţurile sunt duble faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce-i face să spună că „la ora aceasta chiar merită să faci agricultură!, dacă facem o comparaţie.

Desigur că şi preţurile la motorină şi îngrăşăminte au urcat, dar nu cred că s-au dublat, cum s-a întâmplat la cereale. Astă primăvară am vândut grâu şi cu 1,25 lei/kg. Pentru anul acesta, estimăm ca preţul să fie undeva la 0,8-0,9 lei/kg”, ne-au spus cei doi fraţi asociaţi.


În loc de concluzii

Anul în curs poate fi unul bun pentru fermieri, în funcţie (şi) de cum vor evolua condiţiile meteo. Recoltele sunt, în general, bune. În majoritatea zonelor de cultură, preţurile  înregistrează, pentru moment, o tendinţă de scădere, însă agricultorii se aşteaptă ca valoarea grâului să revină la nivelul de dinaintea campaniei de recoltare, dacă nu mai repede, măcar din toamnă, în funcţie şi de cât de mult se va manifesta fenomenul de secetă.

Fermierii, mari ori mici, care deţin spaţii de depozitare, nu se grăbesc sub nici o formă să-şi vândă produsele. Cei care nu au depozite sunt nevoiţi să-şi caute cumpărători şi să vândă cu orice preţ.

Vizualizat: 648 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?