Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producţii supraestimate, preţuri subevaluate

Publicat: 12 septembrie 2013 - 16:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Producţia bună realizată de producătorii agricoli nu este îndeajuns de preţuită pe piaţă. Există vreo şansă ca preţul cerealelor să revină la normal?

Click pe poza pentru galerie!

Gavrilă Tuchiluş, directorul Agrimat Matca Galaţi, crede că pe piaţa internă firmele multinaţionale au ajuns la o aşa-zisă „conspiraţie a preţului”. „Pentru că în 2012 nu s-a făcut recoltă, producătorii agricoli au amânat plata în cereale, iar anul acesta multinaţionalele le-au dat un preţ mic, la nivelul celui de acum doi ani.

De aceea, mulţi fermieri vor rămâne datori. Cu 0,60 lei/kg, un agricultor mediu care a făcut producţie mai puţină nu-şi mai acoperă cheltuielile de producţie. Companiile multinaţionale au făcut legea în România! În UE, în bazinul Mării Negre, preţul nu este cel de acum din România!”, susţine fermierul

Pe piaţă, preţul tonei de grâu este mai mic cu 60 de dolari faţă de 2012. Anul trecut grâul costa 1,2 lei/kg, iar acum e la jumătate. La porumb, preţul era de 1,1 lei, acum este de 0,55-0,56 lei /kg.

 

După 1 noiembrie, preţul grâului va fi cel real

Tuchiluş ne-a declarat că nu va vinde din stoc până când kilogramul de grâu nu va ajunge la 0,75-0,80 lei. Preţul actual este arbitrar, nu reflectă realitatea economică şi nu acoperă cheltuielile de producţie. De aceea, este convins că după 1 noiembrie grâul va fi mult mai bine preţuit, deoarece în Uniunea Europeană, în special în Germania şi în Franţa, nu s-a produs un grâu cu parametri calitativi optimi, în mare măsură ca urmare a precipitaţiilor căzute.


Producţia... „extraordinară”, subiect de dispută?!

Discuţia nu a ocolit un subiect sensibil, parte a unei propagande de multe ori exagerată, apreciată de unii producători agricoli ca făcând mai mult rău decât bine fermierilor, şi anume evaluarea incorectă a producţiilor agricole. „Nu este adevărat că avem o producţie extraordinară. Din această cauză preţul produselor agricole e foarte mic! Şi în continuare se vehiculează că şi la porumb recolta va fi foarte mare, dar la ora asta porumbul se usucă în câmp. Informaţii despre un vârf de producţie la struguri se vehiculează în presă.

Dar au fost situaţii în mai multe zone unde a bătut piatra şi grindina, unde a fost o lună întreagă cu precipitaţii, iar bolile şi dăunătorii s-au manifestat agresiv. Ştim că trebuie să dăm o evaluare corectă, făcută de specialişti, sub semnătură, nu din obor! Care agronom se mai duce la primăria „x” să vadă în câmp starea culturilor, când el abia dacă are abonament să ajungă până-n comună? Unde sunt camerele agricole?”, se întreabă retoric Gavrilă Tuchiluş.

 

Lipsa organizării naşte vulnerabilitate

A cui este vina? „Este a noastră, a producătorilor agricoli, că nu suntem asociaţi în structuri organizatorice puternice, având contingente mari de producţie de cereale, ar trebui să contractăm direct cu traderii din străinătate. Acum, fiecare fermier a rămas la mâna companiilor multinaţionale. Şi vă pot da un exemplu, sindicatul agriculturilor din Franţa a cumpărat fabrica de ulei de la Urziceni. De ce sindicatele noastre nu au putut face acest lucru? Concluzia este una: dacă nu vom fi organizaţi vom fi foarte vulnerabili şi ceilalţi vor profita de dezorganizarea noastră”, a conchis Gavrilă Tuchiluş.

Aceeaşi lipsă de organizare a invocat-o şi secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu. “Orice fluctuaţie, orice lipsă de predictibilitate descumpăneşte un venit sau altul. Problema este următoarea, haideţi să încercăm să facem asocierea, să avem cantităţi mai mari pe care să le vindem prin cooperativă sau prin asociaţii, astfel încât să putem negocia un preţ mai bun.

Pe de altă parte, haideţi să facem funcţională bursa. Noi am semnat protocolul cu Bursa Română de Mărfuri şi aşteptăm ca fermierii să vină alături de noi, pentru că MADR nu are grâu pe care să-l scoată la bursă, la licitaţie”, ne-a declarat Botănoiu.

 

Cromatica daltonistă a unui an păgubos

Săndel Malaxa este un mic agricultor gălăţean care deţine o fermă mixtă de 180 ha cultură mare şi 100 ha de păşune. În 2012, cultura mare i-a dat o gaură în buget de circa 3 miliarde lei vechi.

Săndel Malaxa a crezut că anul ăsta se cârpeşte. Da’ de unde! A recoltat la grâu vreo 3 tone/ha, în condiţiile în care toată suprafaţa o are la neirigat. Producţia a fost nevoit s-o vândă cu 0,6 lei/kg. Abia dacă şi-a scos cheltuielile!

 „Am aproape 140 ha cultivate cu porumb. Dacă va mai ploua cam 30 l/mp până pe 15 august, voi face cel mult 4,5 t/ha”, ne-a declarat Malaxa. Şi cum în ferma acestuia nu a mai plouat de trei săptămâni, fermierul începe să fluiere a pagubă!

Pentru că preţul la porumb - şi nu numai - este speculativ. La data documentării, începtul lunii august a.c., contractele la porumb se încheiau cu 0,48 lei/kg. La floarea-soarelui, cu 1 leu/kg! Dar, după cum afirmă sursele noastre, la recoltare, preţul păpuşoiului va scădea sub 40 de bani/kg! După care preţul se va la stabiliza în jurul valorii de 1-1,1 leu/kg.

În paranteză fie spus, reprezentantul unei societăţi de profil ne-a declarat că a încheiat contracte pentru porumb cu 120 euro/tonă şi a scăzut gradual până la 108 euro/tonă. La floarea-soarelui a plecat de 410 euro/t şi a ajuns la 320 euro/t, cu tendinţa clară de a scădea sub 300 euro/t.

 

„Noi facem producţie, alţii fac preţurile!”

Aceasta este amara constatare a lui Săndel Malaxa. „Producţia este cu aproape 10 ori mai mare decât cea de anul trecut. În 2012 am făcut 300 kg/ha la floarea-soarelui, acum, în jur de 3 tone. Prin jocul speculativ al preţurilor, cred că pierderile fermierilor vor fi duble faţă de anul trecut. Eu mă aşteptam să fie măcar 0,6-0,65 lei/kg la porumb!

Anul trecut, kilogramul a fost 1,1 lei la baza de la Folteşti, acum e sub 0,5 lei! Preţul la floare a fost 2,2 lei/kg, iar acum este 1 leu. Şi la inputuri, şi la motorină, ne-am dus pe creşteri. Nu ne-au mai dat subvenţia de un leu, am cumpărat motorina la preţul cu care o cumperi dumneata pentru maşină! Aşa cum este anul ăsta nu a fost niciodată!”, concluzionează fermierul.

Pentru fermier, ponderea investiţiei e la porumb. „Până în octombrie, când adun şi ultima cultură, nu discutăm cum ne închidem, rămânem numai cu calculele! Nu ştim, acum, dacă voi ieşi pe roşu, pe negru ori pe verde!”, îşi descarcă amărăciunea Săndel Malaxa.

 

MADR s-a antepronunţat asupra producţiei agricole

Marcel Cucu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila, a acuzat conducerea Ministerului Agriculturii de implicare, cel puţin la modul declarativ, în ceea ce priveşte nivelul şi calitatea producţiei agricole. “Grav este că MADR s-a implicat până la urmă în piaţa agricolă în sensul că s-a antepronunţat în legătură cu producţia, a vorbit despre calitatea producţiei şi pe urmă nu a luat nici o atitudine faţă de evoluţia preţurilor. Nu neapărat să se introducă în piaţă, că nu are cum, dar nişte demersuri legate de sesizarea Consiliului Concurenţei erau necesare”, susţine Marcel Cucu.


Prinşi la înghesuială

În acelaşi registru ideatic s-a situat şi Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa:“ Piaţa este foarte imprevizibilă. Chiar dacă au făcut unii producţii mai mari, vânzând la jumătate de preţ va fi foarte rău pentru ei. Ideal ar fi ca fermierii să producă mult şi să primească un preţ corect pe munca lor.

Cred că cei care au avut răbdare să păstreze produsele agricole, anul ăsta vor avea de câştigat, preţul nu poate fi mic. Anul trecut, cine a păstrat, a pierdut! Şi anul ăsta s-ar putea să fie invers! Noi în agricultură avem nevoie de reglementări simple, clare şi care să nu ne bulverseze activitatea”. Anul acesta “marile corporaţii ne-au prins la înghesuială”, a conchis Sitaru.


INFO

CERERE ŞI OFERTĂ
Preţul se formează în bazinul Mării Negre

Daniel Botănoiu spune că, în acest an, preţul deosebit de scăzut al grânelor din România este puternic concurat de cel al cerealelor produse în Rusia şi Ucraina, state cu o agricultură puternic subvenţionată.

“Aici intervine mecanismul cererii şi ofertei, noi discutăm de bazinul Mării Negre, unde Rusia şi Ucraina vin cu cantităţi foarte mari de marfă şi ştim foarte bine că acolo agricultura este subvenţionată, iar fermierii ruşi şi ucraineni nu au aceleaşi inconveniente cum au producătorii agricoli români, ca urmare a respectării Politicii Agricole Comune. Din acest punct de vedere, automat că noi trebuie să ne angajăm pe un preţ pe care îl au ceilalţi competitori din bazinul Mării Negre”, a explicat Daniel Botănoiu.

Guvernul nu cumpără 

Tot mai mulţi fermieri spun că statul ar trebui să cumpere pentru rezerva naţională produse agricole de la cultivatorii care n-au unde să le depoziteze, la preţuri rezonabile.

“Rezerva de stat are un regim special, există o lege care o guvernează, noi nu putem decât să avem discuţii, nu putem să intervenim brutal în fucţionarea unui entităţi sau alteia care este legiferată prin lege. Fondul de intervenţie pe care poate să-l facă APIA poate fi funcţional numai în condiţiile în care preţul grâului scade sub 101,37 euro/t, ceea ce nu s-a întâmplat până acum”, a precizat Daniel Botănoiu.

Vizualizat: 581 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Nu rata
|
09. 20, 2013. Friday 13:20
Acum este momentul: In 2013 Fondurile Europene NERAMBURSABILE se Acorda si la noi la fel de Usor ca in statele membre ale Uniunii Europene! Iata cum obtii fonduri europene pentru afacerea ta in doar 2 luni si 17 zile. Aflii mai multe detalii pe site-ul:www.fondurieuropenenerambursabile.ro
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?