Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producții agricole arse de secetă

Publicat: 19 iunie 2015 - 14:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În unele zone din Moldova nu a mai plouat din aprilie. Secetă pedologică este și în Oltenia și pe alocuri, în Banat, iar dacă nu plouă suficient în iunie, recoltele vor fi diminuate și în Transilvania. În acest timp, ministrul Agriculturii vorbește despre irigații la viitor.

Click pe poza pentru galerie!

IAȘI: În 5 iunie 2015, în aceeași zi în care ministrul Daniel Constantin a declarat că prefecții nu au trimis documente despre secetă, prefectul de Dan Cârlan a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) și a anunțat instituirea stării de secetă și adoptarea unor măsuri pentru a combate efectele dăunătoare asupra culturilor agricole și asupra sănătății animalelor. Cum, din cauza secetei, mare parte din fânețe sunt deja cu materialul vegetal degradat până la 80-90%, a fost cerută permisiunea Romsilva de a pășuna în fondurile forestiere. S-a dispus totodată furnizarea de apă potabilă gratuită către populația din zonele rurale. De asemenea, fermierii afectați de secetă pot fi scutiți de plata impozitului pe venitul agricol. Î n 10 iunie, CJSU Iași a aprobat suplimentarea cu apă a localităților calamitate de secetă, cu sprijinul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare urmând a fi pompată apă din Prut pe canalele existente pentru a asigura necesarul pentru adăparea animalelor.

NEAMȚ: Dacă ar ploua, producția de cereale ar putea ajunge la aproximativ 60% față de cea din 2014, dar dacă în a doua jumătate a lunii iunie nu vin precipitațiile, recoltele ar putea scădea și mai mult.

BOTOȘANI: Seceta pedologică pune în pericol atât sectorul vegetal, cât și cel zootehnic.Fermierii din comuna Mihăileni au primit deja sprijinul Inspectoratului pentru Situații de Urgență pentru a asigura apa pentru animale. În jud. Botoșani sunt funcționale doar două instalații de irigații - una într-o exploatație vegetală din Concești, iar cea de-a doua în ferma pomicolă de la Curtești, în condițiile în care suprafața agricolă a județului este de 392.761 ha.

În CÂMPIA BUZĂULUI nu a plouat din aprilie. Este o secetă similară cu cea din 1986, afirmă președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice din jud. Buzău, Valeriu Călin. Dacă nu plouă suficient în iunie, culturile vor fi în mare parte compromise. „Porumbul este mai rezistent, dar restul culturilor sunt afectate, producția de grâu se anunță slabă, iar cea de rapiță ceva mai bună”, spune Valeriu Călin, citat de Agerpres.

VASLUI: Specialiștii Direcției Agricole Județene (DAJ) susțin că deficitul de apă din sol atinge pe alocuri 70 litri/mp. Cele mai afectate sunt cerealele păioase de toamnă și primăvară: culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut suficient, în lanuri se observă fenomenul de uscare. Și la culturile de primăvară, pe suprafețele răsărite, ritmul de creștere al plantelor este lent, iar cele care au fost semănate în afara epocii optime nu reușesc să răsară, ori au o răsărire neuniformă.

BACĂU: Mai puțin de 1% din suprafața care se iriga înainte de 1989 poate fi deservită cu apă, respectiv 200 ha mai pot fi irigate față de 23.000 ha. „Culturile de grâu și de porumb sunt cele mai afectate de lipsa precipitațiilor, plantele nu au crescut suficient și se estimează că nu se va obține nici măcar jumătate din producția de anul trecut”, afirmă senatorul Marcel Bujor, într-o interpelare adresată ministrului Daniel Constantin, în care îi cere să răspundă ce planuri are pentru dezvoltarea sistemului de irigații și cum va sprijini producătorii agricoli afectați de secetă.

OLT: Precipitațiile de la începutul lunii iunie au fost insuficiente pentru a acoperi deficitul de apă, spune șeful DAJ, Dan Bărăgan. Potrivit acestuia, din cauza lipsei apei, plantele au crescut neuniform, terenurile nu pot fi lucrate, nu pot fi ierbicidate culturile. De asemenea, sunt localități unde nu a plouat, în altele a plouat foarte puțin, iar unde cantitățile de apă căzute au fost mai mari a fost și grindină.

MEHEDINȚI: Toate culturile păioase sunt afectate de deficitul de apă din sol. Directorul DAJ Mehedinți, Ștefan Răceanu, a precizat că nu se poate aprecia valoarea pagubelor aduse de secetă, dar dacă în iunie nu plouă, există riscul ca în unele zone recoltele să fie diminuate cu 30 -35% la toate culturile. Președintele Asociației Producătorilor Agricoli Mehedinți, Cornel Stroescu, afirmă că nu este exclus ca producțiile la recoltare să se situeze sub estimări. „Dacă ar fi operaționale sistemele de irigații existente până în 1990, Crivina-Vînju Mare și Izvoare-Cujmir, nu am avea această situație. Să nu uităm că aveam amenajată o suprafață de peste 75.644 hectare”, a spus Stroescu, citat de Agerpres.

TIMIȘ: Culturile de primăvară arată foarte bine pentru actuala fază de vegetație, dar este nevoie de ploaie pentru a nu compromite recolta la grâu, porumb și triticale. Cele mai uscate zone sunt pe arealurile din Gătaia, Tomnatic și Sânnicolau Mare. Faptul că nu au fost ploi în această primăvară are și partea bună, pentru că nu au apărut dăunătorii și culturile sunt curate și sănătoase. Culturile legumicole se prezintă bine acolo unde sistemele de irigație funcționează. Problema cea mai mare este în pomicultură, deoarece în martie, când soiurile timpurii de pomi fructiferi erau înfloriți, au fost câteva nopți de îngheț.

BRAȘOV: La începutul lunii iunie alimentarea cu apă era destul de bună, dar dacă nu plouă până la începutul lui iulie, situația se va schimba, afirmă Mihai Gyero, consilier în cadrul DAJ Brașov, citat de Agerpres: „Pășunea se usucă. De asemenea, am observat că și la porumb frunzele încep să se răsucească.” Acesta mai spune că la culturile de păioase semănate în toamna lui 2014 producțiile obținute vor fi mai mici decât anul trecut, dar nu foarte slabe. În schimb, dacă nu va ploua, la cartof, sfeclă de zahăr și porumb recoltele vor fi mai mici decât anul trecut.

 

 


MINISTRUL AGRICULTURII NU VORBEȘTE DE CALAMITATE, DAR PROMITE SPRIJIN 

Aflat, în 5 iunie 2015, la Iași, ministrul Agriculturii a declarat că, până la data respectivă, nici un prefect sau primar nu a transmis oficial către MADR documente privitoare la instalarea secetei și calamitarea culturilor. Singurii care au tras semnale de alarmă au fost fermierii și Direcțiile Agricole Județene. Daniel Constantin a afirmat că vor fi luate câteva măsuri de sprijinire a fermierilor afectați de secetă și că se gândește chiar la o măsură de a aduce apa mai aproape pe canalele de irigații. „Deocamdată, nu vreau să vorbesc de producție, de calamitate, pentru că ar influența foarte mult prețurile și atunci sigur că trebuie să ajutăm fermierii, dar sigur fără să vorbim despre efecte pozitive sau negative”, a spus Constantin. 

 

 

Vizualizat: 502 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?