Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Producția de porumb, între intensivitate și stabilitate

Publicat: 13 februarie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Producția oricărei culturi agricole este influențată de bagajul genetic al cultivarului, de condițiile de mediu și de felul în care acest bagaj genetic interacționează cu factorii de mediu, și aici nu ne referim exclusiv la cei climatici, ci și la aspectele tehnologice, pedologice, de protecția plantelor etc. 

Click pe poza pentru galerie!

Facem aceste precizări deoarece, uneori, fermierul tinde să creadă că producția obținută ar fi doar rezultatul geneticii (hibridul) și al factorilor de mediu (în special precipitațiile), puțini fiind cei care pun în balanță și modul cum interacționează respectivul hibrid cu factorii pedologici din arealul respectiv și cu tehnologia de creștere folosită în fermă și cât de bine sunt armonizați toți acești factori de influență etc. Pe scurt, dacă hibridul este adaptat sau nu respectivului areal și tehnologiei din fermă, sau, de ce nu, dacă tehnologia de cultivare (elementul pe care fermierul îl poate influența) este potrivită cerințelor respectivului hibrid.

 

Cât de benefică este intensivitatea hibrizilor?

Stabilitatea este un alt parametru important după care un hibrid de porumb poate fi evaluat. Dacă un hibrid intensiv reacționează puternic la factorii de mediu sau tehnologici, hibridul caracterizat mai mult de stabilitate reacționează mai puțin la acești factori, iar de aici decurg și aspecte pozitive, și unele negative. 

Despre hibrizii intensivi știm că reacționează foarte puternic la inputuri, iar dacă acestea se suprapun cu un an favorabil (ca nivel de precipitații și regim termic), atunci și rezultatele de producție încununează așteptările. Aceași hibrizi însă, loviți puternic de un factor limitativ, reacționează la fel de puternic, de această dată în cealaltă direcție, obținându-se producții mediocre sau chiar submediocre. Prin urmare, intensivitatea hibrizilor este benefică atunci când majoritatea condițiilor de tehnologie și de climă este la o cotă ridicată. Ea lovește puternic în productivitate atunci când respectivul hibrid prinde ani nefavorabili, cu secete sau arșițe puternice, sau dacă hibridul intensiv este cultivat într-o fermă cu tehnologie care nu-l poate pune în valoare. 

 

Când devine profitabil un hibrid stabil?

Stabilitatea unui hibrid este dată pe de o parte de adaptabilitatea lui la condițiile pedoclimatice din arealul respectiv, iar pe de altă parte de rusticitatea lui, știut fiind că un hibrid cu cât este mai rustic, cu atât este mai tolerant la diverși factori de stres. Un hibrid prea stabil ar fi de nedorit în situațiile în care fermierul își propune să facă o tehnologie înaltă, dar și dacă factorii de mediu sunt foarte prielnici. În astfel de condiții un hibrid prea stabil (la care producția este mai mult rezultatul genelor și al factorilor de mediu, mai puțin a interacțiunii mediu - genotip) poate fi neprofitabil, pentru că s-ar putea ca potențialul respectivului hibrid să nu corespundă așteptărilor fermierului, nivelului de investiție și chiar să fie sub posibilitățile oferite de factorii pedoclimatici. 

Un hibrid stabil zonat judicios, în funcție de istoricul climatic al zonei și de potențialul tehnologic al fermierului, aduce satisfacții prin siguranța producțiilor. Nu de puține ori un asemenea hibrid, în anii secetoși, a generat producții mult peste hibrizii intensivi performanți existenți pe piață. Spre exemplu, fermierii care au semănat KWS 2376, pe seceta anului 2012 sau chiar a anului trecut, au obținut producții mult mai ridicate comparativ cu cei care au mizat pe intensivitate în această grupă de maturitate.

Prin urmare, atât intensivitatea, cât și stabilitatea își au părțile pozitive și negative, îmbinarea celor doi parametri fiind soluția optimă pentru înlăturarea aspectelor negative și pentru cumularea celor pozitive. 

 

Hibrizi intensivi cu stabilitate crescută

Dezideratul de a obține hibrizi care să îmbine intensivitatea cu stabilitatea este destul de greu de obținut. A ameliora cele mai performante genotipuri pentru adaptarea la condițiile concrete din România este preocuparea echipei de amelioratori KWS din România încă de la început. În plus, noi, cei din departamentul de Product Management, testăm (în paralel cu testele oficiale pentru înregistrare) în mii de parcele mici, dar și în regim de fermă, timp de cel puțin trei ani, în peste 60 de locații din România, hibrizi creați de echipa de la Alexandria și aflați în procesul de prelansare în piață. Nu rare sunt situațiile în care hibrizii înregistrați la ISTIS nu sunt avansați în comercial dacă nu trec peste strictețea testelor făcute de noi în parcele de testare și la nivel de fermă. 

Anul trecut, hibrizii KWS au trecut cu rezultate foarte bune testul secetei. Spre exemplu, Kamparis, Balasco, Konfites au adus mari satisfacții atât în condiții de secetă, cât și în condiții de intensivitate. Cu certitudine, acești hibrizi întrunesc caracteristicile hibrizilor intensivi și în condiții neprielnice sunt și foarte stabili. 

 

Nicolae LUPU

KWS Semințe - reprezentant Product Management și Agroservice pentru centrul și vestul României

 

 

SOLUȚII ADAPTATE FIECĂREI FERME

KWS Semințe, prin reprezentanții tehnici din teritoriu, încearcă să ofere soluții pentru fiecare fermă, ajutând fermierul să aleagă hibridul sau hibrizii care i se potrivesc. De asemenea, sunt alături de fermierii care doresc să facă teste pe diferiți hibrizi, astfel încât la final să poată alege hibridul care se potrivește cel mai bine nivelului tehnologic din ferma lor sau pentru ca împreună să găsească schimbările tehnologice care să pună cel mai bine în valoare un anumit hibrid. 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016

Vizualizat: 492 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?