Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Problemele crescătorilor de bovine, dezbătute la Agraria

Publicat: 28 mai 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Despre ce înseamnă asocierea în cooperativă și ce șansă le dă aceasta fermierilor care se asociază, despre piața laptelui, taxe, impozite, ce dau fermierii statului și ce primesc în schimb, precum și despre alte probleme ale sectorului de creștere a bovinelor am vorbit la Cluj-Napoca, la Agraria 2014, cu câțiva crescători de bovine, voci active, puternice și reprezentative în sector

Click pe poza pentru galerie!

Cooperativa Someș-Arieș dă statului 100 mil. lei lunar

Călin Fărgaciu, membru fondator al Cooperativei Someș-Arieș din județul Cluj: „Cooperativa reușește ca în acest joc al economiei de piață să rămână și cel cu o producție mică, cu 5-10 vaci, dar și cel care face performanță prin cantitate și calitate, care are 2-3 mii de litri de lapte și 100-200 de capete. Pe lângă vânzarea laptelui, fermierii și-au dat seama că, de fapt, câștigul mare a fost și pe achiziția de inputuri, care ajung la discount-uri de 40 la sută. Pe măsură ce crești și devii important, ajungi uneori și să deranjezi. (...) Noi am devenit jucător pe piață, nu mai suntem o masă ușor de manevrat. Când oferi cantitate și calitate, ceri și preț”.

Dan Țandea, președintele Cooperativei Someș-Arieș: „Cooperativa este o organizație a fermierilor de tip economic, în primul rând, și apoi de tip sindical. Mai întâi am ajuns să ne vindem laptele, apoi să ne cumpărăm inputuri împreună. Acum facem și activități necesare fermierilor, cum este Controlul Oficial al Producției. Încet, încet, facem pași. Am ajuns să avem o cifră de afaceri foarte bună.

Pentru stat, acest tip de organizare este benefic. Avem și ferme mici, persoane fizice, și ferme mari, persoane juridice, dar prin această formă aducem plus valoare datorită faptului că suntem o societate plătitoare de TVA. Impozitul și TVA pe care le plătim lunar ajung la peste un miliard de lei vechi. Facem pentru noi, dar contribuim și la stat. Din păcate, trebuie să conștientizăm statul că într-adevăr trebuie să țină cont de noi și de părerea noastră în toate deciziile pe care le ia cu privire la activitatea noastră, a crescătorilor de vaci de lapte”.

 

Fabricile nu mai preiau laptele de la producători

Dan Țandea: „Noi am negociat livrarea laptelui cu procesatorii în forme asemănătoare cu mulți ani înainte de a face cooperativa, prin asociație, ceea ce nu se întâmpla în multe locuri. Ce se întâmplă însă la ora actuală în piața laptelui este ceva ce nu mai înțelegem. Dacă acum o lună era o cerere nelimitată de lapte, brusc, în 10 zile, s-a ajuns la excedent. Dacă în urmă cu o lună toți marii procesatori jucători de pe piața laptelui aveau nevoie de lapte, ne curtau și doreau să încheiem contracte de livrare pe termen lung, în decurs de 10 zile s-a schimbat totul la 180 de grade.

Poate sunt jucătorii din România așa de bine organizați și statul așa de slab protector. Dacă vă amintiți, și în 2012, doar în România, din toată piața europeană a scăzut prețul laptelui cu 15% în perioada martie-august, în timp ce, în aceeași perioadă, prețul produselor din lapte a crescut cu 7%. La ora actuală, nu s-a anunțat nici o scădere de preț a produselor din lapte, ci din contră, o creștere, din cauza creșterii inputurilor, în timp ce prețul materiei prime scade.

Deocamdată nu știm ce vom face cu laptele dacă se prelungește această situație. Nu vedem evoluția și viitorul. Primim, în schimb, zvonuri mai mult sub formă de amenințare: . Noi ne-am organizat sub această formă și pentru ca împreună să ajungem la produția unei ferme mari. În România au apărut deja niște ferme gigant și sunt în construcție alți super giganți.

Ceea ce vedem în jurul nostru, prin lipsa de protecție a statului român, ne duce cu gândul la faptul că România va deveni în câțiva ani foarte performantă, dar din păcate o colonie, care nu va mai aparține românilor. Dacă acum vindem Europei tineretul bovin pentru a-l îngrășa ei și a ne da nouă resturile, după ce ei mănâncă mușchiul și ce este mai bun, pe viitor vom îngrășa tineretul în România, dar noi tot cojile le vom mânca. Asta vedem la ora actuală”.

Călin Fărgaciu: „Întotdeauna discuțiile cu procesatorul au fost pe preț, niciodată nu a fost pusă problema cantității. Este posibil ca și procesatorii să aibă probleme privind desfacerea. Ceea ce noi ne dorim foarte tare și o să marșăm pe această chestiune este ca, în supermarketuri, să fie așezate separat produsele din lapte românesc, cele numai din lapte și cele din lapte cu adaosuri, astfel încât consumatorul să știe exact ce cumpără. O să facem presiune prin care o să cerem atât cât va fi nevoie să înțeleagă cei care hotărăsc soarta noastră, a celor care muncim în agricultură”.

De ce nu se poate rezolva problema dejecțiilor?

Călin Fărgaciu: „Noi toți, cu mici excepții, suntem prima generație de fermieri. Cei cu care concurăm pe piața europeană sunt fermieri de 6, 7, 8 generații, iar fermele sunt mai vechi, au documente în ferme. Capitalizarea noastră nici nu se compară cu a lor. În toate țările civilizate, statul a intervenit pentru a rezolva problema dejecțiilor pentru că, în primul rând, afectează mediul și, în al doilea rând, pentru că fermierul niciodată nu va investi decât în lucrurile prioritare, care sunt utilaje mai bune și material biologic mai bun, care determină ca prețul de cost al produsului din fermă să fie cât mai mic.

Dacă blochez banii într-un batal de gunoi care nu produce, n-o să fac decât să ajut mediul, și sigur că nu sunt indiferent, dar asta înseamnă că închid prăvălia. Pentru statul român n-ar fi un cost foarte mare, dar pentru fermierul român ar fi un ajutor extraordinar. Chiar și pe măsurile cu fonduri europene, fermierul n-o să facă o cofinanțare pe un lucru care nu-i produce nimic în fermă”.

Dan Țandea:„Peste tot pe unde am văzut alte ferme, mai ales în Germania, Austria, Franța, batalele de dejecții erau construcții noi, făcute pe zeci de mii de euro, bani împrumutați de la bănci pe 25-30 de ani, cu dobândă de 2-3% și 20% rambursare gratuită din partea statului la finalizarea lucrării”.

„O fermă de 300 de vaci trebuie să țină 50 de vaci doar ca să plătească impozit”

Claudiu Frânc, președinte Federația Crescătorilor de Bovine din România: „Dintre actele normatie care privesc sectorul și care sunt în prezent pe rol, unul dintre cele mai dăunătoare, mai ales pentru fermierii care au avut curajul să facă investiții, inclusiv prin SAPARD și PNDR 2007-2013, este cel care prevede impozitarea construcțiilor speciale. De exemplu, societatea mea are 6,5 hectare și am împrejmuit-o. Pe gard trebuie să plătesc impozit de 97.000 lei. Gardul nu produce, este o măsură de siguranță. Dacă rămâne în vigoare această formă de impozitare, o fermă de 300 de vaci, la o producție de 7.500 de litri de lapte, trebuie să țină 50-60 de vaci doar ca să plătească impozit!”.

 

Ce măsură stimulativă de fiscalizare propune FCBR?

Claudiu Frânc:„Noi am terminat deja calculele și le vom înainta Ministerului Agriculturii, căruia îi cerem sprijinul, pentru că, la ora actuală, avem un viceprim-ministru care are capacitatea să explice în Guvern această situație. Cu toate că am văzut reticență din partea ministrului Finanțelor, spunând că este un act normativ creat de un antecesor al dânsei și că dânsa nu are interesul să modifice actele antecesorilor, sperăm să revină asupra problemei și să ne așezăm la masa discuțiilor, să vedem exact impactul pe care îl are această măsură și să venim cu măsuri stimulative de impozitare.

Avem un exemplu foarte simplu, care a funcționat în România și s-a văzut foarte bine acest lucru: a funcționat, în perioada 2007-2010, acea subvenție pe calitatea laptelui. Am plecat de la 700 de mii de tone de lapte, iar în momentul în care toți fermierii au cerut de la procesatori certificatele de calitate pentru laptele pe care îl livrează în centrele de colectare sau direct la fabricile de procesare, s-a ajuns la un vârf de producție care n-a mai fost niciodată atins în România, lucru verificat în datele Direcției naționale de cotă: 1,3 milioane de tone de lapte intrat în fabricile de procesare, pentru care s-au plătit impozite și TVA. În 2010, nu mai puteam acorda acest sprijin, am ajuns înapoi la 800 de mii de tone de lapte, fără să fie secetă și să tăiem vacile. Circa 500 de mii de tone de lapte intră la negru în fabrici.

PNDR 2014-2020 prevede posibilitatea statului membru de a folosi până la 15% din banii din Pilonul I, de plăți directe, pentru plăți cuplate de producție. Ai vândut un litru de lapte, un ou, un măr, o roșie pe bon fiscal, primești un ban. Nu ai dovada fiscalizării, nu primești acel ban. Și așa se vor aduna enorm de mulți bani în bugetul de stat.

Nu înțeleg de ce din 2015, când intră în vigoare noul PNDR, să nu venim cu aceste măsuri de stimulare a impozitării, astfel încât fermierii care livrează producția din fermă spre procesare sau spre piață să poată să se autofiscalizeze și să realizăm o fiscalizare normală. Țin foarte mult la expresia folosită de comisarul Cioloș: fiscalizare stimulativă. Trebuie să înțeleagă și guvernanții că așa se pot obține bani la bugetul de stat, nu venind cu biruri speciale care descurajează activitatea de producție”.

 

Plata cuplată va arăta puterea agriculturii în economie

Claudiu Frânc: „În România, prima contorizare a puterii economice a agriculturii se face la nivelul procesării. Dacă nu reușim să introducem acest sistem de fiscalizare stimulativă, nu vom ști niciodată care este puterea reală a agriculturii primare, a celor care produc materia primă: lapte, carne, grâu și așa mai departe. În momentul când vom veni cu acest sistem, pe care ne permit regulamentele Uniunii Europene să-l aplicăm, vom putea să vedem care este ponderea agriculturii primare în PIB și noi, asociațiile, vom putea să mergem să dăm cu pumnul în masă să spunem: ”.


SOLUȚII PENTRU PRODUCĂTORII DE LAPTE

Lapte praf pentru export!

Dorin Cojocaru, președinte APRIL: „Au scăzut vânzările de lactate în februarie 2014, față de februarie 2013, și la lapte și la carne, iar consumul nu s-a relansat nici după postul Paștelui. În martie 2014, au scăzut vânzările cu 20%, față de martie 2013, când era cazul aflatoxina. Oamenii trăiesc de pe o lună la alta, se mai vinde ceva în magazine doar în ziua de pensie și de salariu: am ajuns să avem o creștere cu 40% între 10-15 ale lunii.

Pe de o parte, a scăzut consumul prin scăderea puterii de cumpărare, pe de altă parte, au fătat vacile în Ungaria, unde producția o să crească cu vreo 20%. Laptele ăla trebuie vândut undeva. (...) În plus, jumătate din Ungaria exporta lapte în Italia și prețul era cel mai mare. Italienii au zis vrem și noi mai ieftin, au făcut lobby și acum Bosnia și Serbia au posibilitatea să vândă lapte materie primă în Europa. A rămas jumătate de Ungaria cu surplus de lapte. Unde-l varsă? Peste graniță, la români, în vest, Satu-Mare, Cluj. În decembrie, în Ungaria laptele SPOT era 0,54 euro litrul, iar acum a ajuns la 0,28 euro litrul, adus în fabrică în București.

Este cerere de lapte pentru lactate pe piața europeană, dar nu la preț de materie primă românească, ci la un preț competitiv. Ca procesator, decât să vând în pierdere, mai bine nu mai iau laptele. (...) Laptele UHT marcă proprie Cora se vinde cu 3 lei litrul cu tot cu TVA, când numai ambalajul pe mine mă costă 0,6 lei. Eu pot să vând laptele la raft cu 3 lei, când cumpăr lapte din România cu 0,43 euro pe litru, cât aveau prețul producătorii mari și cooperativele?

Analizele pe care le văd eu pe Europa, pe Noua Zeelandă și așa mai departe arată rău, pentru că a crescut producția și s-au refăcut stocurile. Pe de altă parte, italienii și nemții abia acum încep și ei să simtă criza la buzunar. Nu e simplu să faci o previziune, iar dacă ești corect și spui adevărul în presă te acuză Consiliul Concurenței că manipulezi piața”.

Ofertă mare, preț mic. Ce soluții au fermierii?

„Laptele praf pentru China nu era până acum rentabil, competitv cu piețele externe, pentru că era 1,7 litrul de lapte materie primă. Este o cerere de lapte praf, dar la un preț mult mai mic. Perspectiva e că dacă se ajunge la un preț rentabil al laptelui materie primă, să îl faci praf și să îl exporți. Asta ar fi o supapă pentru piață. Dacă nu, se păbușește ca în 2009, când era 0,14 euro litrul de lapte în Ungaria. Acum să intervină statul și să se refacă rezervele de stat de lapte praf!”, spune Cojocaru.

Vizualizat: 473 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?