Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Priorități pe agenda FAO: ferma de familie și reducerea risipei de alimente

Publicat: 07 mai 2014 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În prima săptămână a lunii aprilie 2014, Bucureștiul a găzduit cea de-a 29-a ediție a Conferinței regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru Europa și Asia Centrală și a 38-a ediție a Conferinței Comisiei Europene pentru Agricultură. Pe ordinea de zi a dezbaterilor s-au aflat două subiecte de interes pentru agricultura regiunii: dezvoltarea fermelor de familie și modul în care se poate face față risipei alimentare

Click pe poza pentru galerie!

Pornind de la coexistența în statele Europei și ale Asiei Centrale a fermelor intens mecanizate deopotrivă cu fermele tradiționale de familie, FAO și-a stabilit două mari obiective în perioada 2014-2015: consolidarea fermelor de familie și a fermelor mici și îmbunătățirea comerțului cu produse alimentare.

 

Securitatea alimentară e în mâna fermelor mici

Un subiect important pentru conferința regională a FAO a fost viitorul fermelor de familie, având în vedere că anul 2014 este dedicat, la nivel mondial, acestui segment. În discursul său, directorul general al FAO - José Graziano da Silva (foto) - a explicat importanța fermelor de familie pentru viitorul agriculturii mondiale: „acum căutăm sisteme agricole cu adevărat durabile, care pot răspunde unor viitoare nevoi de produse alimentare la nivel mondial. Și nimic nu vine mai aproape de paradigma producției alimentare durabile decât agricultura de familie. În acest an marcăm anul internațional al fermelor de familie.

Aș spune că majoritatea fermierilor europeni sunt fermieri mici, fermieri de familie și mai ales în această regiune ei joacă un rol foarte important. Fermele de familie oferă produse de bună calitate, folosesc mai puține pesticide, mai puține îngrășăminte, deci se apropie tot mai mult de o producție organică, durabilă. Dar sunt și o sursă de locuri de muncă importantă în zonele rurale din Europa”.

Intensificarea eforturilor FAO pentru dezvoltarea agriculturii durabile a fost o altă temă-cheie a discursului directorului general al FAO. Potrivit acestuia, noua inițiativă regională FAO, care are ca scop reducerea sărăciei rurale prin sprijinirea fermelor de familie și a micilor proprietari de teren agricol, se concentrează pe tehnologii durabile de producție, pe rezolvarea problemelor legate de proprietatea funciară, de accesul la piețe de desfacere și de nevoia de diversificare a veniturilor pentru populația rurală.

 

O treime din producția agricolă mondială ajunge la gunoi

Un alt subiect de interes al conferinței a fost modul în care se poate reduce cantitatea de alimente risipite pe lanțul de la producător la consumator, iar FAO va lucra cu țările membre la planul de combatere a pierderilor de produse alimentare și a deșeurilor alimentare. „Cele mai recente estimări FAO indică necesitatea de creștere a producției agricole cu 60% pentru a hrăni populația lumii în 2050. Dacă am putea reduce pierderea de produse alimentare și deșeuri la jumătate, creșterea producției ar trebui să fie doar 25%”, a spus Graziano da Silva.

România înregistrează în prezent o risipă de alimente de cinci milioane de tone, în timp ce în UE, anual, se aruncă nu mai puțin de 90 de milioane de tone de alimente. Potrivit statisticilor prezentate de Daniel Constantin, viceprim-ministru și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, media UE arată că un european aruncă la gunoi 179 kg de alimente pe an, iar la nivel mondial în fiecare minut sunt risipite 1.500 tone.

Ca o concluzie a dezbaterilor pe acest subiect, s-a constatat că pe măsură ce populația se extinde și cerințele alimentare continuă să crească, nu se mai poate continua tendința actuală privind risipa de alimente. În prezent, o treime din totalul producției agricole ajunge la gunoi. Multe țări din Europa și Asia Centrală au lansat deja campanii și programe concepute pentru a reduce pierderile de alimentre și a deșeurilor alimentare. Inițiativele expuse de delegații țărilor respective sunt diverse, de la crearea de bănci de alimente, utilizarea energiilor regenerabile și a unui sistem de reciclare până âla îmbunătățirea tehnologiilor de producție agricolă, a logisticii și a infrastructurii la nivel de fermă.

Miniștrii și delegații statelor participante au cerut FAO să își intensifice activitatea de analiză pentru a înțelege mai bine cauzele pierderilor de produse alimentare. Cele mai bune măsuri pe care le pot aplica guvernele la nivel local ar viza suportul pentru dezvoltarea organizațiilor de producători, astfel încât fermierii să crească volumul producțiilor, să-și dezvolte o capacitate de stocare comună și să desfacă mărfurile direct către procesatori sau către comercianți.

Combaterea risipei de alimente devine o prioritate și pentru România, după cum a explicat Daniel Constantin: „Ne gândim la măsuri pe plan național în toate direcțiile, de la producție până la consumatorul final. Fie că ne uităm în procesul tehnologic, fie că ne uităm la ceea ce înseamnă lanțul de distribuție (colectare, procesare, partea de marketing, partea de vânzare), cred că în fiecare zonă putem să venim cu măsuri concrete, dar nu cu măsuri dure care să perturbe piața”.

 

Impact major al schimbărilor climatice

Discursul directorului general al FAO a abordat prioritar impactul schimbărilor climatice asupra producției de alimente. Graziano da Silva a făcut referire la un raport publicat la începutul lunii aprilie de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, care estimează perturbări grave în agricultură din cauza fenomenelor meteorologice extreme. „Avem nevoie de intensificarea eforturilor de atenuare, de adaptare a impactului meteorologic și, cel mai important, de a trece la sisteme de agricultură mai durabile. Aceasta este una dintre responsabilitățile noastre fundamentale”, a spus José Graziano da Silva.

La nivel modial, cele mai sărace state sunt și cele mai vulnerabile la schimbările climatice.
Conferința regională FAO s-a încheiat cu un bilanț pozitiv: 46 de țări participante, plus repezentantul UE, 155 de delegați, 13 ONG-uri, în total 206 de participanți, printre care și 6 miniștri și 18 miniștri adjuncți. „Avem câteva țări care nu au participat. Dar de obicei țări mici, cum ar fi Andora sau Muntenegru de regulă nu participă la conferințele regionale ale FAO, ci numai la conferințele din Roma”, a declarat Graziano da Silva.

FAO organizează conferințe globale la Roma, unde sunt invitate toate statele membre FAO, iar evenimentele regionale (Asia, Africa, Orientul Îndepărtat și Europa) au loc în diferite țări care își depun candidatura. Ministrul român al agriculturii, Daniel Constantin, a fost ales președinte al Conferinței Regionale pentru Europa până la următoarea conferință din 2016, care va fi găzduită de Turcia. România este membră FAO din anul 1961.

 

FAO ȚINE EVIDENȚA RISIPEI DE ALIMENTE

Într-un document pregătit pentru întâlnirea de la București, FAO a examinat pierderile de alimente și a deșeurilor alimentare, comparând țările cu venituri mari, medii și mici pe șapte grupe de mărfuri ale lanțului de aprovizionare: produse lactate, pește, carne, fructe și legume, producția de oleaginoase și de leguminoase, producția de rădăcinoase și de tuberculi și, ultima categorie, - cereale. Cele mai multe dintre pierderile înregistrate în țările dezvoltate au loc în faza de consum, în timp ce în țările cu venituri mici și medii, acestea au loc în  procesele de producție și post-recoltare.

Supra-alimentarea pieței cu pâine proaspătă, pentru a satisface cerințele de consum pentru acest tip de produs, reprezintă aproape 25% din risipa de produse cerealiere din țările cu venituri mari. În țările cu venituri medii, 8,5% din deșeurile alimentare rezultă din consum, iar în țările cu venituri mici acestea nu ajung la 5%.

Preferința consumatorilor pentru produse cu un termen de valabilitate mai mare este o altă cauză a risipei de alimente. Dar, deși are o pondere importantă la nivel mondial, comportamentul de consum este doar o mică parte complexului de factori. Cantități semnificative de produse alimentare pot avea loc la nivel la fermă, în timpul depozitării, a transportului și prelucrării.

În ceea ce privește grupul de mărfuri rădăcinoase și tuberculi, studiul FAO a constatat că în țările cu venituri ridicate pierderile sunt mai mari în faza de producție, peste 30% fiind generate la recoltare, iar 17%, în procesul de prelucrare și de ambalare. În țările cu venituri mici și medii, studiul a constatat că nu există nici o pierdere pe lanțul de prelucrare și de ambalare la acest tip de produse agricole.

Vizualizat: 575 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?