Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Povestea unei ferme de caprine scoasă la mezat

Publicat: 23 august 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Despre fermierul Mihai Dinu am aflat într-un magazin sătesc, chiar de la vânzătoare, pe când mă întorceam într-o seară de sâmbătă, spre București, pe o rută ocolitoare, prin sate îngropate în verdeață. ”Sunt fermieri în Bâcu?”, am întrebat. ”Da, e cineva care crește capre”, a răspuns prompt vânzătoarea. 

Click pe poza pentru galerie!

Pe Mihai Dinu nu l-am găsit acasă, am luat un număr de telefon și am revenit trei zile mai târziu, ca să cunosc un fermier dezamăgit, care și-a scos caprele la vânzare pe internet.

 

Capre din Germania

Mihai Dinu și-a înființat entuziast ferma acum trei ani. Câștigase bani cu firma de construcții, fiindcă în jurul Capitalei, pe o rază de 20-30 de km, încă se construiește, sunt multe cartiere rezidențiale, în plin câmp, dar am văzut destule case noi și în interiorul localităților. Strângând omul ceva bani, s-a gândit să investească într-o fermă de capre, după ce a citit pe internet sumedenie de articole care îndeamnă lumea să crească capre. Știți, genul acela de articole care-i fac pe oameni să viseze frumos. Mihai nu era chiar novice în domeniul agriculturii și vreun visător nu pare, mai ales că îi trec prin mână sume importante de bani. Mai crescuse cu ani în urmă pui de carne. ”Vindeam câte cinci sute la piață într-o săptămână”, mă informează. Din cauza interdicțiilor impuse în urma epidemiei de gripă aviară, afacerea i-a capotat. ”Am ținut și 10 vaci, am și acum vaci, mai puține, am și porci, vreo 30 de bucăți din rasa Mangalița, dar acum trei ani, cum v-am spus, am zis să fac o fermă de capre, că o să vină câștig bun și voi trăi cu familia dacă afacerea în construcții nu mai merge. Să am o afacere pentru viitor. Ăsta a fost planul meu”, povstește Mihai Dinu. 

A găsit pe internet un fermier german care i-a vândut 170 de capre, câteva ieduțe și 30 de țapi, din rasele Saanen și Thuringen. ”După ce am bătut palma, neamțul le-a mai ținut o lună la el, ca să am timp să-mi construiesc ferma. Dădusem pe un teren de 13.000 mp un preț de 50.000 de lei noi. Caprele m-au costat 57.000 de euro”, ne arată Mihai cifrele investiției. A așteptat căprițele cu ferma pusă la punct. A introdus curentul electric de la o distanță de 700 de metri, a forat un puț, să aibă animalele apă, a cumpărat aparat de muls și tanc de răcire, de 650 litri. Caprele neamțului au fost aduse la Timișoara, iar de acolo Mihai le-a transportat și le-a primit în casă nouă, unde le-a îngrijit, fiindcă mai toate femelele erau gestante. 

 

Piața de desfacere și neprevăzutul ei

Pentru a le asigura nutrețul, Mihai a arendat un teren în apropierea fermei și a cultivat lucernă. Pentru lucrările agricole a achiziționat un tractor, o motocositoare, mașină de balotat. Avea de toate fermierul, numai experiență în creșterea caprelor nu! ”Am un fin care mi-a promis că se ocupă el, că se pricepe. M-am bizuit pe el, dar până la urmă a plecat și m-a lăsat baltă”, mărturisește antreprenorul. Primele livrări le-a făcut pe plan local. A vândut lapte și brânză la prieteni și la cunoscuți. ”Nu aveam profit, fiindcă eu cheltuiam pentru fermă o mie de euro pe lună”, specifică Mihai. A înscris caprele la APIA și a încasat subvenții un an, dar anul acesta nu le-a mai înscris, pentru că... ”V-am spus, vreau să le vând!”, îmi repetă omul. ”Bun, dar ați crezut că veți face profit vânzând brânză prin sat?”, insist cu întrebările. ”Găsisem un magazin în București. Îmi cumpăra toată brânza. 150-200 de brânză săptămânal, cu 14 lei/kg. A mers cam un an, apoi patronul magazinului mi-a spus că nu mai cumpără, fiindcă nu o mai poate vinde mai departe, nu mai e consum. Așa mi-a zis el, dar eu am aflat că găsise un en-gross pe undeva de unde ia brânza cu 7 lei/kg. Ce brânză o fi aia!?”, spune mirat Mihai. A urmat fireasca întrebare: ”N-ați căutat un procesator de lapte?” Și răspuns așteptat: ”Am discutat cu cineva de la Bragadiru, dar nu am vrut să bat palma, fiindcă mi-a zis din start că-mi va da banii după o lună. Aș fi avut prea mult timp de așteptat după banii lui. Am lăsat iezii să sugă cât vor, din restul laptelui fac brânză pentru noi, pentru câțiva clienți. Ferma produce într-o zi 160 de litri de lapte. Mi-au mai murit din capre, medicii veterinari de pe aici nu se pricep la capre”. 

 

„Cea mai proastă afacere a vieții mele”

Mihai a intenționat să cumpere două tonomate de lapte proaspăt și să le amplaseze undeva în București. Ar fi avut de investit 14.000 de euro numai în aparate, dar măcar avea unde să vândă laptele. Numai că un alt obstacol i-a dat planurile peste cap. Nu găsește îngrijitori, căprari, paznici serioși. ”Au venit acum câteva luni doi tineri din județul Iași. Au amândoi până în 30 de ani. Le-am plătit în jur de 1500 de lei pe lună la fiecare. N-au fost mulțumiți. Au plecat, am auzit că sunt undeva pe la Hotarele. Și-au găsit niște femei acolo”, detaliază  crescătorul. Lipsa oamenilor de treabă și de încredere i-au distrus complet curajul fermierului. Dacă ar fi găsit oameni de încredere, Mihai ar fi încercat să găsească alți beneficiari ai produselor fermei sale. ”Ați mai discutat cu alți crescători de capre, ei ce opinie au despre cum evoluează lucrurile în sector?”, l-am întrebat. ”Cunosc un crescător din Mehedinți. Are 800 de capre, dar deține și un teren de 350 de hectare. Încasează o grămadă de bani numai din subvenții. El ia subvențiile, iar restul câștigului îl iau copiii lui. De fapt, lor le-a cedat treburile fermei. A mai venit un tip din Teleorman și a cumpărat de la mine 15 ieduțe. Părea pus pe treabă, cred că o să reușească. Eu am investit 100.000 de euro în ferma de capre. Dacă puneam banii la bancă, aș fi fost mai câștigat. Mă voi orienta de acum pe cultivarea lucernei. Calculele mele duc spre câștig sigur. Cu ferma de capre am făcut cea mai proastă afacere a vieții mele”, încheie discuția Mihai Dinu. 

 


UNDE A GREȘIT MIHAI DINU?

În timp ce merg cu viteză redusă prin sate, mă gândesc la cazul lui Mihai Dinu. Unde a greșit? De fapt, îi spusesem și lui în timp ce mergeam spre fermă, că poate nu ar fi trebuit să cumpere și să se lanseze cu un efectiv atât de mare, 200 de capete, dacă nu avea experiență în creșterea caprelor. E bine să înceapă omul cu efective mici, să învețe din mers. Mi-au spus asta numeroși fermieri cu experiență, din diverse domenii. Pentru început, un efectiv de 50 de capre ar fi fost recomandabil. Pentru 50 de exemplare, un singur îngrijitor ar fi fost suficient. Mihai a gândit aritmetic, ca un om de afaceri: a înmulțit numărul de capre cu numărul kilogramelor de brânză, iar mai departe cu prețul unui kilogram de brânză. A mai adăugat câștigul din alte operațiuni: vânzare de iezi, de exemplare adulte etc. Bine că nu a luat prea în serios subvențiile pe cap de animal. 

Câteva variabile i-au dat însă planurile peste cap. Piața este plină de surprize. Potrivit INS, a scăzut consumul de lactate în rândul populației. Comercianții se orientează către oferte ieftine. Banii investiți de Mihai nu au mai fost recuperați. 100.000 de euro, în agricultură, e o sumă importantă. Cât se zbat numeroși fermieri să acceseze măsuri în cadrul PNDR-ului pentru sume mai mici! Ce-i drept, alții câștigă zeci de mii de euro numai din subvențiile pe suprafață, dacă au izlaz arendat. Mihai a cheltuit 57.000 de euro numai pe capre! Încă pe atât pentru teren, utilități, mașini și utilaje. A înființat o fermă care nu a rezistat mai mult de trei ani. Interlocutorul meu nu mai vrea să audă de animale. Epilogul investiției în zootehnie este un anunț la mica publicitate. Îi rămâne omului afacerea cu case. 






 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.14(175) 15 - 31 august 2016

Vizualizat: 689 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?