Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pom cu pom. Așa s-a născut Pepiniera Zamfira

Publicat: 19 aprilie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La ieșirea din localitatea Lipănești, pe DN 1A, în partea stângă dacă se vine dinspre Ploiești, nu departe de mânăstirea Zamfira, se află cele 60 de hectare ale fermei familiei Pătrașcu. Pentru cunoscători este vorba de fosta Stațiune Pomicolă Măgurele. 

Click pe poza pentru galerie!

Constantin Pătrașcu, de meserie chimist, a cumpărat ferma la o licitație organizată de BCR în 2002. A considerat că poate deveni o afacere rentabilă și iată că a avut dreptate. Dar nu a fost deloc ușor să refacă pepiniera. Din păcate, foștii administratori au avut grijă să nu rămână nimic. „Toate clădirile erau vai de ele. Nici măcar un cui nu s-a mai găsit. Ce să mai vorbim de utilaje?!”, își aduce aminte Răzvan Pătrașcu, fiul cel mare al proprietarului. Cel care, de altfel, m-a purtat prin fermă și mi-a oferit toate detaliile. Fratele său, Radu Pătrașcu, ne-a însoțit la început, apoi a plecat la echipa care se afla în pepinieră la recoltat de material săditor. Radu este singurul absolvent de agricultură din familie. În schimb, fratele său este un fin cunoscător al fenomenului pomicol din postura celui căruia i-a plăcut ceea ce face. 

Primii 3.000 de puieți i-au obținut în 2004, povestește Răzvan Pătrașcu. De atunci au tot crescut. Fără investiții din fonduri europene. Mai ales că fostul PNDR a fost destul de zgârcit cu sectorul pomicol, iar în ceea ce privește materialul săditor, chiar și mai... chercios.

 

România a pierdut startul în ceea ce privește materialul săditor

Nu au accesat fonduri europene nici măcar pe măsura pentru tinerii fermieri, deși amândoi frații au până în 40 de ani. „De ce să stau cu frica în sân că am greșit o virgulă și o să mă trezesc cu toată afacerea la pământ? Nu am destul stres și așa?!”, mi-a răspuns printr-o întrebare la întrebarea mea. „Din păcate, e prea târziu pentru a mai prinde din urmă producătorii europeni”, afirmă, în cunoștiință de cauză, tânărul fermier. „Ce să mai vorbim de asociere sau cooperative. Eu cred că e o prostie să crezi în așa ceva în România”, subliniază apăsat Răzvan Pătrașcu. 

Concurența neloială, ba a pepinierelor fantomă (cum sunt cele de prin zona Aiudului) fără angajați, fără facturi, ba a producătorilor din vest care își permit discount-uri, nu face deloc bine pepinierelor serioase din România. „Noi avem mai mult de trei sferturi puieți certificați și țelul nostru e să producem pentru ferme, nu să vindem la poartă”, spune fermierul prahovean. Ar fi o minune dacă s-ar reuși măcar refacerea livezilor care erau înainte de 1989 cu actualul subprogram pomicol, deși Răzvan Pătrașcu e mai mult decât pesimist în ce privește derularea acestei măsuri. 

 

Mărul și prunul sunt în continuare favoriții românilor care sădesc pomi

De aceea și producția de material săditor de la Pepiniera Zamfira se axează pe aceste două specii pomicole. Dar e loc și pentru cireș, cais sau nectarin. Răzvan Pătrașcu e adeptul specializării și refuză să se întindă mai mult decât îi permite competența. Profesionalismul e cheia oricărui succes și el nu se abate de la regulă. A văzut în Olanda același model și asta l-a întărit în convingerea sa. Radu Pătrașcu era deja cu angajații în pepinieră să scoată 400 de puieți pentru o comandă. Se confruntă și cu furturi, dar frecvența lor a mai scăzut. Toată ferma este împrejmuită iar pepiniera e mai greu accesibilă. 

Folosesc portaltoi din Olanda (M9 pentru măr, Saint Julien pentru prun, Gisela 5 și 6 pentru cireș) și de la Mărăcineni. Iar ramurile pentru mugurii de altoi le achiziționează tot din Olanda și de la Mărăcineni. Absolut tot materialul este certificat. În general, exploatează în jur de 5 ha cu puieți/an dar e loc și de 10 ha, dacă va fi cerere. 

Am văzut în pepinieră un utilaj special, un fel de plug care scoate puieții din pământ legat de un tractor Fendt de 120 CP. Ambele achiziționate la mâna a doua, cu patru ani în urmă. Noi l-ar fi costat 130 de mii de euro, spune fermierul, ceea ce e foarte mult pentru o investiție. 

 

Comerțul de la poartă vs. comerțul pe bază de contract

Pepiniera Zamfira comercializează pe bază de contract, doar cu avans. Din păcate, cei care solicită material săditor vin cu câteva luni înainte, ori puieții au nevoie de doi ani ca să existe. De aceea „producem după ureche, nu avem un control al cererii de la un an la altul”, recunoaște fermierul. Au avut și un contract de desfacere cu Dedeman, dar au renunțat pentru că, din păcate, condițiile de păstrare a materialului săditor nu sunt cele mai bune și se întâmplă ca din punct de vedere calitativ materialul să se degradeze și ei nu vor să-și strice renumele câștigat cu trudă. „Am văzut în Olanda că materialul săditor este ambalat în ghivece cu mâner și costa în jur de 20 euro/buc. Noi am putea face la fel, dar la un preț de 20 lei. Din păcate, încă nu avem clienții pentru acest fel de comerț. Preferă să cumpere de te miri de unde, fără certificat, fără nici o garanție a calității. La Aiud se vinde și cu 5 lei pomișorul, ceea ce e nu e tocmai normal. Dar acolo totul e la negru. Noi avem 14 angajați permanenți și folosim și zilieri în perioada culesului”, spune Răzvan Pătrașcu.

Au 16 ha de livadă, în majoritate prun (Stanley și Anaspet) și două hectare sunt cu cireș. Aproape toată producția pleacă la export. „În România nu ni se dă preț pe marfă, așa că vindem în Austria, Germania și Olanda. Diferența de preț este de circa 25 eurocenți/kg”, ne împărtășește Răzvan Pătrașcu. La o producție medie între 25 și 30 t/ha, în funcție de soi și de an, acest spor chiar contează foarte mult. Dar ca să faci export trebuie să ai calitate. Își propun să schimbe actualele soiuri cu soiuri mai productive, din partea de sud a Germaniei. Le-au încercat deja și sunt hotărâți să schimbe. Tot pentru calitatea fructelor, dar și pentru sporurile de producție. 

 

Au cumpărat utilaje specializate pentru pepinieră 

Au început cu un motocultor, apoi cu un tractor care făcea lucrări pe un singur rând. Acum au două. Este vorba de tractoare U600 pomicole, produse la Brașov. Pe unul scrie Fiat, dar e produs la Brașov. În jur de 6.000 de euro a costat fiecare. Pe cel pe care scrie Fiat era o instalație de erbicidat care avea un supliment pentru erbicidarea pe rânduri făcută de unul dintre angajații care a lucrat și în perioada cât a fost Stațiunea Pomicolă Măgurele, „un cercetător de fiare”, cum i-a spus Răzvan Pătrașcu. Am mai văzut o mașină de plantat puiet care asigură o productivitate foarte bună. E adevărat că și consumul de motorină e important, dar se amortizează din plin, ne asigură pomicultorul prahovean. Dispun și de o instalație de irigat mobilă, cu care pot iriga un hectar pe noapte. Am văzut stive cu bețișoare de bambus pe care le folosesc pentru materialul săditor de măr pe portaltoi M 9. Aduse tot din Olanda.

Nu am văzut utilaje noi. Am văzut în schimb utilaje foarte bine întreținute și doi tineri care muncesc direct în fermă, alături de angajații lor. Dacă nu îl cunoșteam pe Răzvan Pătrașcu l-aș fi confundat ușor cu un mecanizator. Așa cum se întâmplă în fermele din Occident. 

Imediat după plecarea mea din plantație, Răzvan s-a întors rapid în pepinieră, însă fără să-mi fi dat nici o clipă senzația că nu am fost binevenit. Deși, mai mult ca sigur, i-am răpit din timpul rezervat problemelor de fiecare zi din ferma lor pomicolă...

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 - 30 aprilie 2016

Vizualizat: 2970 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?