Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PNDR-ul ministerului nu e pe placul ROPAC

Publicat: 27 martie 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus să trimită Comisiei Europene o primă versiune a noului Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), la mijlocul lunii curente. Organizațiile grupate în Alianța ROPAC au lansat încă de anul trecut propria propunere pentru PNDR, pe care au prezentat-o Ministerului Agriculturii în septembrie 2013. La începutul lunii decembrie 2013, Alianța a și depus la Comisia Europeană proiectul ROPAC

Click pe poza pentru galerie!

Cum comentează reprezentanții ROPAC inițiativa Ministerului de promovare a versiunii oficiale a noului PNDR?

 

Alin Bogdan Buzescu, președinte al Confederației Asociațiilor Țărănești din România

“Din punctul nostru de vedere, treaba-i rezolvată, varianta pe care noi o susținem e pusă pe masă. Nu știu să existe nici un program final comunicat de minister. Deci haideți să vedem ce propune, ca să avem ce compara. Ulterior așteptăm o decizie a Comisiei Europene, care la rândul ei va trebui să întâmpine propunerea trimisă, eventual s-o reîntoarcă Ministerului pentru reanalizare. Și Comisia Europeană va avea în mod sigur obiecțiuni de făcut, aceasta și pentru faptul că și-a asumat răspunderea de a face un studiu comparativ între programul pe care-l va propune ministerul și cel înaintat de Alianța ROPAC.

Sunt câteva subiecte de interes național pe care eu nu le-am văzut până acum să fi luate în seamă la modul serios de minister, respectiv repopularea satelor sau instalarea tinerilor fermieri, într-un program național de anvergură pentru mai multe obiective fundamentale, cum ar fi prezervarea biodiversității și resurselor naturale ale țării, care nu se poate face fără prezența omului în mediul rural.

Alt program național important pe care noi îl susținem și îl dorim este agricultura montană, care e neglijată fundamental. Zona montană nu e susținută ca un subprogram tematic independent, din ce am văzut până acum. Ea trebuie susținută în mod serios și direct, nu prin măsuri tangențiale pe diverse obiective locale, ci printr-un program național. Sigur că plăți pentru agricultura montană există, dar noi nu cerem bani suplimentari punctual pentru ferme, ci bani care să stimuleze capacitatea administrativă a organizării la nivel montan, a producției și activităților montane”.

 

Tiberiu Ștef, director general Agrom RO, Mureș

“Recent au fost ceva discuții la MADR și am înțeles că s-au preluat o bună parte din propunerile noastre. Problema mea, și cred că a tuturor, este că Ministerul se duce cu un material (la CE), dar nu era rău dacă am fi văzut și noi forma pe care o propune ca urmare a acestor consultări. Nu știm ce transmite Ministerul și cât a preluat din propunerile noastre. Nu avem alte modalități de a consulta punctul de vedere al MADR decât de pe site-ul instituției, unde versiunea oficială nu a fost expusă.

Deocamdată, Ministerul nu are ce să promoveze, nu știm care PNDR, atâta vreme cât nu-i transmis și nu-i negociat cu Comisia. Iar anul acesta va fi un an greu, vom avea alegeri europarlamentare și după alegeri va trebui numită o nouă Comisie. Eu mă îndoiesc ca până la toamnă să înceapă cu adevărat negocieri pe PNDR-ul oricărei țări.

Noi nu am făcut altceva decât să încercăm să valorificăm ceea ce PAC-ul îi permite oricărei țări membre a UE - introducerea de subprograme. Grupul de lucru pentru zona montană a pledat pentru introducerea subprogramului Zona Montană. Agrom RO a pledat pentru introducerea subprogramului Instalarea tinerilor. Asta ar însemna pentru noi, pentru viitorii tineri agricultori, că statul ăsta vrea, gândește, dorește și e în stare să promoveze o politică pentru a rezolva o bună parte din problemele mediului rural: populație îmbătrânită, lipsa forță de muncă, incluziune socială, reconversie profesională etc. Din păcate, subprogramul nu a intrat. Va fi doar o măsură, la care se discută acum, mai nou, plafonul alocat pe proiect.

Dacă nu vom face ceva să motivăm această instalare a agricultorilor în mediul rural, peste 5-6 ani vom avea probleme mari legate de nivelul de pregătire a viitorilor șefi de exploatație și a forței de muncă în mediul rural. Toate țările UE au problema asta din varii motive, dar noi ne concentrăm pe cât se dă sau nu se dă pe un proiect.

Ar mai fi de reținut că în data de 10 octombrie 2011, Comisia Europeană a făcut publică propunerea noului PAC. Noi, în 11 noiembrie 2011, împreună cu tot Consiliul Director de la FOMR, am început deja să discutăm, am pregătit și am prezentat noile orientări, în special cele care făceau referire la oieritul montan. Urmare acestei întâlniri, am produs un material pe care l-am trimis Ministerului Agriculturii, organizației Euromontana și altor structuri. Deci la o lună de când noul PAC a devenit public, când încă la minister nu se discuta de el. Oamenii s-au mișcat, oamenii au produs. Totul e să-i bage cineva în seamă”.


Eugen Gonțea, președintele Federației Oierilor de Munte din România

“Aspectul cel mai păcătos privește susținerea financiară la ovine, care este regresivă, pentru că nu se acceptă ca unitatea de hectar să se transforme în unitate vită mare. Dacă s-ar echivala, și oierii, și văcarii ar beneficia de o susținere financiară anuală progresivă, deci cu cât crește contribuția la hectar, cu atât va crește și cea pe animal. Ori, dânșii propun ca în 2015 suma să fie egală cu cea din 2013 și de acolo să scadă până la 50% în 2020.
Pentru noul PNDR, am propus și un subprogram pe zona montană, dar se pare că nu se vrea”.


Mircea Croitoru, președintele Grupului de producători Legume-Fructe Matca

“În noul PNDR dorim mai puțină birocrație și un punctaj echilibrat pe măsuri, nu ca până acum, când, de exemplu, pentru a accesa Măsurile 141 și 112, cei din sectorul legume-fructe erau depunctați pentru că nu se aflau în zonă defavorizată.

Greșit este că Ministerul propune ca Măsura 141 să fie eliminată definitiv. Ce facem cu micile ferme, care reprezintă undeva la 75-78% din exploatațiile din România? Ducem toate proiectele către marii fermieri?
Deocamdată suntem în faza de propuneri și nu știm ce ni s-a respectat și ce nu în forma pe care MADR o prezintă Comisiei”.

Vizualizat: 574 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?