Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PNDR se deschide degeaba, fără cererea unică de plată

Publicat: 14 aprilie 2015 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Chiar dacă Ministerul Agriculturii deschide primele măsuri din PNDR 2014-2020, fermierii nu vor putea depune proiectele până nu începe campania de depunere a cererilor pe suprafață, recunoaște Mihai Puțintei, directorul general al APIA.

Click pe poza pentru galerie!

Practic, pentru a depune dosarele proiectelor de finanțare prin PNDR, fermierii vor avea nevoie de adeverință de la APIA privind suprafețele pe care le exploatează, informații care nu există, deocamdată, în baza de date a Agenției. „În fiecare an se reface această evidență. Sunt unii fermieri care-și transferă exploatațiile sau renunță la ele”, a explicat șeful APIA. „(...) Fermierii nu au altă soluție decât să aștepte să dăm drumul la cererea unică”, a conchis acesta.

Registrul Unic de Identificare și baza de date a cererilor din IACS, ambele gestionate de APIA, sunt două entități diferite. Registrul Unic de Identificare este„un fel de CNP al fermei”, după cum explică un funcționar APIA. Informațiile privind proprietatea, dimensiunea și structura exploatației sunt înregistrate și actualizate în baza de date a cererilor din IACS, prin înscrierea datelor din cererea de plată pe care fermierul o depune în fiecare an la APIA. Aceste informații trebuie atestate, prin adeverință de la APIA, de către fermierii care solicită fonduri europene, pentru a justifica investițiile din proiect, ca de exemplu achiziția de utilaje.

Dacă fermierii sunt deja în sistem la APIA, nu mai trebuie să meargă să fie identificați. Dacă e aceeași suprafață, nu mai trebuie să depună nimic, poate să vină cu extras de la APIA cu suprafața care e înregistrată deja. Dacă suprafața s-a modificat, atunci trebuie să meargă să-și înregistreze modificările și la APIA, și în Registrul Agricol”, spune George Turtoi, secretar de stat în MADR.

 

Suprafețele din 2015, înscrise în Registrul Agricol 2014

Aceeași poveste cu carul înaintea boilor și cu Registrul Agricol, gestionat de primării, și care se reînnoiește la fiecare patru, cinci ani: fermierii au nevoie de adeverință de înscriere în Registru ca să poată primi bani europeni, dar MADR a întârziat aprobarea proiectului de HG care stabilește formatul Registrului Agricol 2015-2019, precum și a normelor tehnice de completare a acestuia.

George Turtoi nu vede nici o problemă. „Oricum Registrul Agricol există și, până apare ordinul nou, se poate merge pe cel vechi. Acum a fost o modificare a Registrului Agricol, înființarea lui e veche, se poate funcționa pe Registru până apare noua reglementare, iar normele o să apară cât de curând, o să mă ocup de asta”, ne-a spus Turtoi, precizând că Registrul Agricol ține de partea de politici agricole, care nu intră în sarcinile sale la MADR.

Proiectul MADR mai prevede că toate primăriile vor avea Registru Agricol atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, precum și că vor plăti din bugetele proprii cheltuielile privind tipărirea, difuzarea și gestionarea Registrului.

Ca să poată da adeverințe fermierilor care vor să solicite fonduri europene, unele primării înregistrează datele din 2015 tot în Registrul 2010-2014.

Am dat, la începtul anului 2015, o hotărâre de Consiliu Local prin care am decis că mergem în continuare cu Registrul vechi până apar noi norme. Nu avem altă variantă, atâta timp cât Guvernul nu a aprobat încă modelul nou, ca să putem înregistra fermieri cu suprafețe noi. Normele actuale permit inclusiv să preiei de pe un an pe altul. Cu ce-i de vină omul că tu, onor Guvern, nu dai norme de aplicare? Registrul vechi nu este încă abrogat, doar că nu ai norme de completare pentru formatul nou. S-a mai întâmplat într-un an așa și s-a completat Registrul vechi un an în plus. Noi avem și registru tipărit și electronic. Alte primării au cumpărat un registru nou, dar tot formatul vechi”, ne-a spus Cantemir Darău, secretar la Primăria Gurahonț, jud. Arad.

Lucrăm pe Registrul vechi, cum s-a mai lucrat, și trecem 2015. (...) Că au fost trei luni, șase luni, s-a mers pe registrul vechi și cum s-au deschis registrele noi, s-au reportat datele. (...) Îi luăm omului declarația, doar n-om paraliza. (...) N-avem cum să blocăm activitatea, ce să-i spun unui om care vine, că n-a apărut noul Registru Agricol?”, ne-a declarat Paula Voinea, inspector la Primăria Fundulea, jud. Călărași. Aceasta spune însă că de la începutul acestui an nu au fost încă modificări mari față de datele înregistrate în 2014, dar „când începe APIA, atunci o să vină mai mulți fermieri, atunci o să știe și culturile”. Comuna Fundulea are cca. 8.000 ha de teren agricol.

 

Vizualizat: 441 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?