Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

PNDR 2014-2020, din 2015

Publicat: 05 august 2013 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 trebuie finalizat până la 1 ianuarie 2014, dată la care vor începe negocierile cu Comisia Europeană, și va fi aplicat din 2015, afirmă secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu, care ne-a spus și pe ce vor fi cheltuiți banii de dezvoltare rurală în următorii șapte ani

Click pe poza pentru galerie!

„Suntem în ultima fază a desemnării firmei care va elabora PNDR 2014-2020, în care ar urma să se semneze contractul cu firma câștigătoare”, ne-a declarat Irimescu. Acesta a adăugat că au fost înscrise la licitație cinci firme, din care a fost selectată deja o firmă, și că speră ca până la finalul lunii iulie 2013 să fie semnat contractul, însă a precizat că nu poate spune numele firmei câștigătoare până când nu este încheiat contractul.

„Nu a fost nici o firmă să nu aibă români în ea. Asta este o altă bombă. S-au făcut consorții. Temerea că ne fac străinii PNDR-ul este o prostie. A mai venit cineva la mine să-mi spună că ei pregătesc un program gratuit. Fiecare se pricepe, toți vin cu programe, fiecare face într-o seară un program pe genunchi, în bucătătirie, o bătaie de joc, abordare românească. În viața lor cred că nu au citit un program serios. Programul actual are 600 de pagini”, a spus Irimescu, referitor la acuzațiile și nemulțumirile legate de faptul că PNDR va fi elaborat de o firmă străină.

Costul elaborării PNDR 2014-2020 este estimat la circa 3 mil. euro, bani ce vor fi plătiți din fonduri europene pentru asistență tehnică accesate de Ministerul Agriculturii, a mai spus Irimescu.

 

2014 va fi an de negociere a PNDR cu Comisia Europeană

Noul PNDR trebuie finalizat de România până la începutul lui 2014, când ar trebui să înceapă negocierile cu Comisia Europeană. O primă variantă a PNDR ar trebui elaborată până în această toamnă, urmând să fie discutată, apoi, cu organizațiile profesionale, instituții și parteneri. „Noi ne-am propus termenul de 3 octombrie 2013 pentru prima variantă, dar dacă se tot amână, nu știu când va fi gata.

Termenul de transmitere la Comisie este 1 ianuarie 2014. Este târziu, dar asta a cerut Comisia. Eu cred că noi o să ne încadrăm până atunci să trimitem la Comisie, problema este că legislația europeană pentru perioada următoare încă nu este adoptată și atunci o să fie o problemă, deoarece Comisia nici nu-și propune să adopte programele noastre în 2014, ceea ce e grav. Mai mult ca sigur că nu o să fie nici o măsură de dezvoltare rurală de anul viitor, iar aplicarea Programului va începe în 2015”, a explicat Irimescu.

Noul PNDR „va putea intra în vigoare imediat ce este adoptat și aprobat de Comisie, poate chiar din iunie 2014”, a declarat comisarul european Dacian Cioloș, citat de Agerpres, după ce, în 26 iunie 2013, Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri UE au ajuns la un acord politic asupra PAC 2014-2020.

„Acest acord politic urmează să fie tradus legislativ. Parlamentul European trebuie să voteze formal acest acord politic, Consiliul de Miniștri să adopte formal textele legislative, iar în următoarele luni, până la sfârșitul acestui an, Comisia Europeană să vină cu toată legislația de implementare care să transpună mult mai clar cum se elaborează PNDR, cum se calculează anumite sume, tot felul de detalii (...). Efectul de schimbare va apărea din 1 ianuarie 2015 (...)”, a explicat Cioloș.


PNDR va fi supus dezbaterilor după ce va fi elaborată o primă variantă

România va primi, în 2014-2020, 7,1 mld. euro pentru investiții în ferme și în dezvoltarea mediului rural.
Încă din toamna lui 2012, a fost constituit un Comitet Consultativ Tematic pentru Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit (CCT DRAP), în vederea accesării și implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020. În cadrul CCT DRAP au fost stabilite, de asemenea, 5 Grupuri de lucru pentru Agricultură și industrie alimentară, Dezvoltare economică în spațiul rural, Inovare și formare profesională, LEADER și Mediu.

CCT DRAP este coordonat de Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și de Răzvan Cotovelea, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene și reprezintă structura partenerială organizată pentru domeniile dezvoltare rurală, agricultură și pescuit, având „rol consultativ privind stabilirea și prioritizarea investițiilor (...), în acord cu obiectivele strategice la nivel european în 2014-2020 (...), pe baza analizelor și orientărilor strategice formulate în cadrul grupurilor de lucru”.

„Consultări, până acum, au fost doar de principiu, pe implementare și chestiuni curente, deoarece caietul de sarcini pentru elaborarea PNDR nu se discută cu partenerii, dar după ce vom avea un proiect, atunci îl vom discuta”, ne-a declarat Irimescu.

De asemenea, Autoritatea de Management pentru PNDR din Ministerul Agriculturii a elaborat o „Analiză socio-economică în perspectiva dezvoltării rurale în România pentru 2014-2020”. Ultima variantă a documentului, din decembrie 2012, este în prezent actualizată, pentru a oferi date cât mai reale, care vor sta la baza alocării fondurilor UE în perioada 2014-2020, susține secretarul de stat Achim Irimescu.


PNDR va avea 11 măsuri și 2 subprograme, pentru zona montană și pomicultură

„Este o analiză în curs, care se face acum. Sper să avem o analiză care să ne spună exact cum stăm. Ca idee, s-au stabilit 11 măsuri în viitorul PNDR, pentru că nu vor mai fi pe axe, ci pe măsuri. Față de cele 11 măsuri, mai apare și un subprogram pentru zona montană, la care trebuie să integrăm și problema producătorilor de lapte din zona de munte, și va mai fi un subprogram pe pomicultură, tot pe pilonul II, de devoltare rurală. Trebuie foarte clar stabilit pe ce o să dăm banii, pentru că pentru mine este foarte important din analiza pe care am facut-o să mă duc cu prioritate pe câteva măsuri”, a explicat Irimescu.


Peste 1 mld. euro pentru infrastructura rurală

„A fost o presiune de la Ministerul Dezvoltării, care are grijă de comunitățile locale, astfel că, deși Comisia a zis să nu mai dăm bani pe infrastructură, până la urmă o să dăm peste 1 miliard de euro pentru infrastructura rurală”, a precizat acesta.


30% din bani, pentru măsuri de mediu

„Apoi, 30 la sută din totalul banilor, deci din cele 7,1 miliarde de euro, impune Comisia pe actuala axă 2 de agromediu și investiții cu efect de mediu. Foarte importante ca priorități sunt investițiile în fermă, unde stăm cel mai prost la utilaje, apoi investițiile în industria alimentară, acolo unde mai e cazul.

Aici trebuie să facem o analiză foarte atentă. De exemplu, într-un județ am 8-10 abatoare și în județul vecin, nici un abator, sau sunt unități care s-au realizat doar în proporție de 70-80% și n-au mai avut bani și s-au blocat; să vedem dacă în urma negocierilor cu Comisia vom reuși să le continuăm să le finalizăm”, a detaliat Achim Irimescu.


Sprijinul pentru tinerii fermieri ar putea rămâne la 40.000 euro

„Este foarte important să stabilim clar și sprijinul pentru tinerii fermieri și o măsură pe care o am eu în vedere ar fi să creștem ajutorul pentru stabilirea tinerilor de la 40.000 la 70.000 de euro, numai că am început să am dubii în momentul în care am văzut că pe măsura actuală sunt solicitări foarte multe și nu le putem onora, că nu avem bani, deci dacă o să creștem suma, o să reducem și mai tare numărul de beneficiari, deci s-ar putea să dau înapoi de la ce am anunțat”, a explicat secretarul de stat.


Măsura 141 nu va intra în noul PNDR

„Măsura pentru fermele de semi-subzistență o să dispară, dar va apărea o nouă măsură pentru fermele mici, care vor primi 15.000 de euro”, a mai spus Irimescu.

„Sunt 480 milioane de euro care au mers către această măsură și care puteau fi folosite într-o modalitate mult mai corectă, cum ar fi, de exemplu, fermele de familie”, a spus Daniel Constantin.

„Măsura 141 cu siguranță nu se va mai găsi în forma în care este astăzi. Vor exista măsuri, cred eu, mult mai eficiente decât a fost măsura 141, în care acordăm cinci ani 1.500 de euro (pe an - n.red.) către gospodăriile țărănești, în care, din punctul meu de vedere, nu facem decât să prelungim agonia”, a adăugat acesta, precizând că nu vor fi alocați nici bani în plus prin actualul PNDR, deși sunt peste 22.000 de proiecte declarate eligibile, iar fondurile ajung pentru puțin peste 14.000 de proiecte.

 

Fermieri nemulțumiți

„Gândiți-vă că dacă 30 la sută din fondurile pe pilonul II trebuie date pe măsuri de agromediu, zonă montană și practici inovatoare de mediu, se mai duc bani pe instalarea tinerilor, noi dacă facem 100 de proiecte de 3 milioane de euro, nu mai avem bani pe șapte ani să deschidem nici o fermă. Se chinuie acum să găsească soluții pentru chestiunea asta englezii, francezii, nemții.

Sunt chestiuni extraordinar de serioase și de grave la care ar trebui să ne aplecăm, nu să dăm această chestiune altora, care o să zică că pe pășunile alpine din munte, în loc să cresc oi și vaci, trebuie să cresc, știu eu, prepelițe.

Ni s-a spus că aceasta va fi doar o linie directoare și, pe urmă, împreună cu organizațiile profesionale, vom stabili exact fiecare submăsură. Atunci de ce dăm două milioane de euro? Ce îi ceri firmei care face PNDR să scrie când nu ai un acord pe PAC? Cum poți să faci un caiet de sarcini, care este redactat din decembrie, când nu știi forma finală a PAC, care s-a decis în 26 iunie? Până acum s-a discutat de ceva ce nu a fost complet. Programul este stufos, într-adevăr, și este dificil de a pune în legislație toate prevederile.

Domnul secretar de stat Irirmescu ne-a spus că sunt selectate deja trei firme din care se va desemna câștigătorul, pentru că în România nu este cine să redacteze PNDR-ul, pentru că în Ministerul Agriculturii sunt doar funcționari incompetenți și prost plătiți”, ne-a spus Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Potrivit lui Frânc, reprezentanți ai organizațiilor din toate sectoarele din agricultură au constituit un grup de lucru și vor face o propunere pentru PNDR.

 

Funcționarii români care trebuie să facă PNDR sunt puțini și prost plătiți

„Ministerul Agriculturii nu mai are foarte mulți experți, s-a redus schema foarte mult. Pe dezvoltare rurală, în direcția în care ar trebui să se facă PNDR, sunt cinci experți mari și lați”, ne-a declarat, în replică, Achim Irimescu.

Referitor la plecarea sa din Ministerul Agriculturii, acesta a explicat că „a fost o întrebare, că, domnule, de ce stai pe 40 de milioane? Sigur că n-o să stau nici eu o viață. Eu am fost la Bruxelles niște ani, aveam un salariu decent acolo și am pus ceva deoparte, dar n-o să pot să stau la infinit pe funcția asta la un salariu de 40 de milioane de lei. Sigur, n-am spus că plec acum, dar n-o să stau probabil patru ani. Deocamdată încă e mult de lucru”.

 

STADIUL PNDR 2007-2013: 5 MLD. EURO PLĂTITE

APDRP anunță că a plătit, până în iulie 2013, cca. 5 mld. euro din fondurile UE pentru PNDR 2007 - 2013. Procentul de absorbție a fondurilor nerambursabile prin PNDR a ajus, astfel, la aprox. 58% din totalul fondurilor alocate de UE.

PNDR din 2008 până în prezent: 141.625 de cereri de finanțare depuse, în valoare de peste 17,95 mld. euro, 87.307 proiecte selectate pentru a primi finanțare nerambursabilă de peste 6,13 mld. euro, ceea ce reprezintă un grad de angajare de 83,48% a fondurilor publice disponibile (finanțare UE și cofinanțare de la bugetul de stat al României).

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri”: 22.494 de cereri depuse, 11.111 contracte semnate. Valoarea tuturor proiectelor contractate este de aprox. 266,4 mil. euro. Toți banii au fost contractați. Plățile efectuate depășesc 172,8 mil. euro.

Măsura 121 „Modernizarea exploatațiilor”: 7.851 cereri depuse, 1.983 proiecte contractate, cu valoare nerambursabilă de cca. 749 mil. euro (71,79% din alocarea totală de 1,04 mld. euro pentru Măsura 121). Au fost efectuate plăți totale de aprox. 445 mil. euro.

Măsura 123 „Produse agricole și forestiere”: 2.639 solicitări, 1.002 contracte semnate, cu valoare totală nerambursabilă de 770 mil. euro. Sumele includ Schemele de Ajutor de Stat valabile doar pe 2008, dar și noua Schemă N578 din 2010. Pentru beneficiarii Măsurii 123 au fost plătiți 238 mil. euro, iar pentru Schemele de Ajutor de Stat XS13/2008 și XS28/2008 - peste 76 mil. euro. Pentru proiectele Schemei N578 au fost plătiți peste 38 mil. euro. Valoarea proiectelor contractate reprezintă aproximativ 71% din totalul de peste 1 mld. euro bani publici nerambursabili alocați până în 2013.

Măsura 221 „Prima împădurire”: 52 cereri depuse, 34 proiecte contractate, cu valoare nerambursabilă de 3,24 mil. euro.

Măsura 312 „Micro-întreprinderi” : 9.499 cereri de finanțare depuse, 2.823 proiecte contractate, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 346 mil. euro, reprezentând aproximativ 67% din suma alocată. Au fost efectuate plăți de peste 215 mil. euro.

Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice”: 3.703 de cereri depuse, 974 proiecte contractate, în valoare de 154 mil. euro. Au fost plătiți 45,6 mil. euro.

Măsura 322 „Renovarea și dezvoltarea satelor”: peste 3.225 cereri depuse, în valoare de peste 7,63 mld. euro. Suma alocată prin PNDR până în 2013, respectiv 1,72 mld. euro, a fost depășită de peste 4 ori. 800 proiecte contractate, cu valoare nerambursabilă de 1,72 mld. euro. Au fost plătiți peste 1 mld. euro.

Vizualizat: 896 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?