Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ploile primăverii au întârziat campania agricolă

Publicat: 18 mai 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ploile căzute la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai au întârziat campania agricolă de primăvară. 

Click pe poza pentru galerie!

Ce lucrări mai au de făcut fermierii până la intrarea în prima lună a recoltelor verii și ce speranțe le dau culturile pentru acest an agricol? 

 

TELEORMAN

Stăm cu ochii pe lan

În județele din sudul țării, precipitațiile căzute în ultima perioadă au întârziat dezvoltarea normală a culturilor agricole. 

Ion Dobre, cultivator din partea de nord a județului, în zona Dobrotești, lucrează o suprafață de 620 de hectare. În structura de producție, cam 60-65 la sută cultivă cereale de toamnă și rapiță; restul terenului este ocupat cu floarea-soarelui și porumb (doar circa 10 la sută din suprafață). „Încă de anul trecut avem exces de umiditate. Acum, în prima decadă a lunii mai, suntem cu lucrările campaniei agricole în urmă, că nu am putut să intrăm în câmp. Mecanizatorii Daniel Berechet, Laurențiu Crețeanu, Aleaxandru Bărbuceanu sau Popa Teodor au utilajele pregătite”, ne-a declarat fermierul. Acesta a adăugat: „Avem culturi la înverzire, au înflorit, e greu să le mai încorporezi mecanic. A fost dificil și la însămânțatul lor. La cerealele păioase, ploile de primăvară, vremea excesiv de rece, dar și amplitudinea mare între temperaturile diurne și nocturne au favorizat apariția complexului de boli foliare. Pentru a stopa evoluția lor a fost nevoie să aplicăm două tratamente fitosanitare la loturile semincere și unul la culturile comerciale. Toate acestea ne-au crescut cheltuielile pe hectar cu 4-500 lei numai cu fungicidele de top pe care le-am utilizat. Acum stăm cu ochii pe lan”, ne-a declarat producătorul agricol. 

 

Loturi semincere la cereale cu soiuri românești

În ferma lui, Ion Dobre are o suprafață de o sută ha cu grâu și orz pentru sămânță. Folosește genetică românească, soiurile de grâu Miranda, Litera, Izvor. „Părerea mea e că sunt mai constante - ca și buruienile. Au căpătat o anumită rezistență la factorii stresanți de mediu, răspund prin recoltele bune și mai bine la excesul de umiditate, și la seceta și la arșița persistente. Am observat că soiurile aduse din afară oferă producții sporite doar în anii prielnici”, a susținut Ion Dobre, fermier care a căpătat destulă experiență în agricultură lucrând o bună perioadă de timp în sistemul IAS.

 

Rapița, o cultură în pericol! 

Cultura de rapiță prezintă probleme, crede că o va da în bară în acest an. A însămânțat în toamnă 100 ha, intrase în iarnă foarte frumos dezvoltată. Acum, circa o treime din plantele de cultură sunt în pericol de putrezire din pricina excesului de umiditate. 

În ferma lui Ion Dobre s-au derulat mai multe proiecte cu bani europeni prin care și-a modernizat exploatația agricolă. Cea mai nouă realizare este construcția unui siloz compus din trei celule fiecare de câte 300 de tone, cântar basculă, laborator modern, dar și o magazie de 1.600 de tone. Suficient pentru suprafața pe care o lucrează. 

 

BIHOR

Din cauza secetei, fermierii vor să renunțe la porumb

De câțiva ani încoace, în partea de nord-vest a județului Bihor s-a instalat seceta, după cum afirmă cultivatorii din zonă. Astfel, odată cu schimbarea condițiilor pedoclimatice au scăzut drastic producțiile agricole. „Am vrut să renunțăm să mai cultivăm porumb, în zona noastră, de doi-trei ani, nu mai facem recoltă de știuleți! Dacă obținem două-trei tone în medie la hectar! Nu rentează! Așa că pe cât posibil diminuăm cât mai mult suprafața destinată culturilor prășitoare de primăvară. Pe acest principiu, am pus în toamna trecută 105 ha de grâu. Cerealele păioase beneficiază de condiții pedoclimatice mai bune. La noi clima s-a schimbat, seceta se instalează urât în lunile de vară. Cultura e foarte frumoasă la ora asta”, ne-a declarat inginerul Teofil Gavriluță, fermier ce deține terenuri care însumează 200 hectare în zona Săcueni, o localitate din nordul județului Bihor. 

Acesta susține că genetica românească de grâu - Glosa, Boema, Crișana - a dovedit mici carențe, având niște particularități pe care dacă nu le pui în valoare, poți să pierzi, așa că, în general, sunt cultivate soiurile austriece.

De la agronom aflăm că din cauza secetei, terenul a ieșit cam bătătorit din perioada toamnă- iarnă și s-a pregătit un pic mai greu. Solul, deocamdată, are suficientă apă, însă fermierii care au semănat mai târziu în condiții de umiditate au constatat că terenul a făcut crustă și... “”strânge”. 

 

2015 - „Anul grâului”

„Nu am erbicidat în toamnă, că nu am avut condiții, dar am făcut-o devreme în astă primăvară. De asemenea, am aplicat și primul tratament cu Bumper Super 490 EC, un fungicid complex conținând două substanțe active cu acțiune sistemică și translaminară împotriva întregului spectru de boli micotice (complexul de boli foliare) care atacă cerealele în timpul vegetației, folosit în doza omologată de 0,8 l/ha”, susține bihoreanul. 

Acesta ne spune că 2015 a fost un an deosebit, „Anul grâului” pentru ferma sa; a făcut 7100 kg/ha. A avut și sole unde a obținut și 8.300 kg/ha cu soiuri franceze de grâu. 

Teofil Gavriluță are o consistentă experiență în agricultură, ani de zile a fost director de IAS în Bărăganul ilfovean, la Buciumeni. „Între primele utilaje agricole cu care ne-am dotat a fost scarificatorul și o pătrime din suprafață este prelucrată adânc. Pe timpul lui Ceaușescu am sudat o labă de gâscă la trupiță jos și am făcut și atunci lucrare de scarificare. În primăvara asta solul a fost tasat și a trebuit să rupem hardpanul. Am trei mecanizatori destoinici: Cornel Tivadar, Marius Tivadar și Ionuț Alexandru; au demonstrat pricepere și devotament, îi plătim corespunzător cu salarii frumoase, chiar și în lunile de iarnă când stau liniștiți acasă. Acum nu se mai repară tehnica agricolă cum se făcea odată”, precizează cultivatorul. 

Ca orice fermier, și Teofil vrea să obțină producții mari, cumpără numai de la firme de prestigiu. “Ceilalți care lucrează în generice îți pot oferi surprize neplăcute în ceea ce privește calitatea produselor. Am pățit-o!”, spune fermierul.  În fermă mâna lui dreaptă este Mihai, fiul său. “I-o plăcut discoteca, dar mai apoi... a rămas pe tractor! M-am bucurat; și-a dat seama că nu poate „desăvârși” amândouă pasiunile!”, a rostit mândru Teofil Gavriluță.

 

GALAȚI

Un sezon agricol promițător și așteptat

Culturile de toamnă sunt bine dezvoltate și în fermele din sudul Moldovei, mai precis în județul Galați. Dănuț Oprea, un tânăr și ambițios agricultor, a însămânțat o suprafață de 70 de hectare cu grâu, din cele 320 de ha pe care le muncește cu pasiune și pricepere. A avut grijă să fertilizeze și să trateze la timp cultura cu Granstar Super 50 SG, erbicid pentru cereale păioase cu spectru larg în combaterea buruienilor cu frunză lată și cu fungicidul sistemic Falcon Pro pentru prevenirea și combaterea bolilor foliare și ale spicului. 

 

Pariul cu floarea-soarelui 

“În aceste zile de mai erbicidăm floarea-soarelui; avem însămânțate 230 ha, din care 100 high oleică, cu hibrizi de la LG și Syngenta. Pe pământurile noastre, chiar în anii buni, nu ajungem la 4 tone/ha. Acum erbicidăm cultura cu Pulsar, avem în câmp o formație de mecanizatori - Maricel Vlad, Cristinel Nedelcu și Relu Bobârcă - cu mașinile de stropit. Pare să fie unul dintre cei mai buni ani, așteptați de multă vreme pe aceste meleaguri!”, a precizat Dănuț Oprea. Fermierul a precizat că „din acest an, am folosit pentru prima dată un produs nou la fertilizarea culturilor. Acesta se numește Bombardier și este un îngrășământ lichid, foliar ce stimulează dezvoltarea plantelor și îmbunățește structura solului. Biostimulatorul prezintă o concentrație ridicată de azot, aminoacizi, materii organice, polizaharide și acid fulvic. Am aplicat 4 litri la hectar”. 

 

Proiect pentru reutilarea fermei

Marea tristețe a lui Dănuț Oprea este aceea că nici la această dată (7 mai a.c.), nu a primit subvențiile, s-a împrumutat în bancă. Marea bucurie - depunerea unui proiect pentru modernizarea exploatației agricole prin care s-a dotat cu o combină Fendt de 360 CP, care a și sosit în fermă. Semănătorile Horsch, tractorul Fendt de 360 CP și plugul Lemken vor veni până pe 20 mai. Utilajele noi vor primi „botezul” în campania de vară. 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 - 31 mai 2016

Vizualizat: 504 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?