Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Piaţă se va găsi cu siguranţă

Publicat: 03 februarie 2012 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Interviu cu Ioan Ladoşi, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc (PRP)

Click pe poza pentru galerie!

Ferma: În ce măsură sunt pregătiţi fermierii români pentru reluarea exportului de carne de porc?

Ioan Ladoşi: Deocamdată, să nu uităm faptul că decizia Uniunii Europene (UE) încă nu este publicată în Jurnalul Oficial. După publicare, va trebui ca şi autoritatea competentă în domeniu, respectiv Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA) să întocmească, să promoveze şi să publice în Monitorul Oficial corespondentul acestei decizii. Abia din acel moment vom fi în măsură să putem afirma că, teoretic, avem liber atât la comerţ intracomunitar, cât şi la export către ţări terţe.

Ceea ce pot însă să vă spun cu certitudine este că producătorii români care vor să facă comerţ intracomunitar trebuie, în mod obligatoriu, să facă parte din sistemul canalizat, aşa cum prevede proiectul deciziei UE, propus şi implementat de ANSVSA. Ca atare, mai multe detalii tehnice despre modul de funcţionare a sistemului canalizat trebuie aflate de la ANSVSA.

Din câte se ştie, la acest moment există 49 de unităţi care pot face export, toate făcând parte dintr-un asemenea sistem. Aceste unităţi au fost şi vor fi verificate pentru a respecta normele propuse de ANSVSA.

Este important de reţinut faptul că fermierii care sunt interesaţi de comerţ intra-comunitar şi de export către ţări terţe trebuie obligatoriu să îndeplinească anumite condiţii tehnice, iar autorizarea nu se poate obţine decât după verificări minuţioase, care să confirme respectarea întocmai a cerinţelor asumate de România prin intermediul ANSVSA. Practic, prin implementarea sistemului canalizat se trasează un drum clar, verificabil, al fiecărui porc din ferma de origine şi până în unitatea de abatorizare şi, eventual, procesare.

Ferma: Cum se prezintă, actualmente, piaţa cărnii de porc din ţara noastră? Cât estimaţi că vom putea exporta şi pe ce pieţe?

Ioan Ladoşi: În România, fermele comerciale autorizate au livrat către abatoare în 2011 aproximativ trei milioane de porci. Dintre aceştia însă, peste un milion au fost achiziţionaţi din Europa la greutatea de 20-25 kilograme, fiind doar finisaţi în ţară. Dacă luăm în calcul că s-au mai importat şi 200.000 tone de carcasă în 2011, înseamnă că din producţia internă s-a acoperit 60 la sută din consumul cuantificabil. Diferenţa e autoconsumul din gospodăriile populaţiei. De aici se poate trage concluzia!

Dar mai important decât aceste cifre este faptul că puterea de cumpărare a românului este, din iulie 2010, într-o continuă scădere. Asta e adevărata problemă!

Detalii cantitative privind volumul pe 2012 al comerţului intracomunitar şi al exporturilor pot oferi în primul rând producătorii care au implementat deja acest sistem, dar şi cei care au intenţia să-l adopte pe parcursul anului. Noi, ca organizaţie profesională, nu ne implicăm în activităţile comerciale ale acestora.

În ceea ce priveşte desfacerea, eu pot să vă spun că piaţă se va găsi cu siguranţă. Atât în UE, pentru specialităţi, cât mai ales în ţări terţe cum ar fi Rusia, China, Ucraina etc.. Depinde însă de la caz la caz cât eşti de eficient, ca sistem, pentru că toată Europa vrea să vândă pe aceste pieţe!

Ferma: Ce dificultăţi consideraţi că există la export?

Ioan Ladoşi: Nu există dificultăţi, ci provocări peste care toţi cei care şi-au propus acest obiectiv vor trece, fără îndoială. Important e ca producătorul român să ajungă la o eficienţă suficient de mare încât să poată concura, de la egal la egal, cu ceilalţi fermieri din Europa. Or, la acest subiect, mai sunt multe de făcut.


SITUAŢIA IMPORTURILOR ŞI EXPORTURILOR

Conform datelor Ministerului Agriculturii, în 2010, producţia de carne de porc a fost de circa 553.000 tone în viu, iar în primele zece luni ale lui 2011, datele operative indică o producţie de aproximativ 365.000 tone în viu. În ceea ce priveşte importul de carne de porc în România, în 2010, acesta a fost de circa 200.000 tone de carne de porc, iar în primele opt luni ale lui 2011, cantitatea importată a fost de 106.000 tone de carne de porc.

Vizualizat: 460 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?