Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Piaţa laptelui în 2011 - continuare

Publicat: 03 martie 2011 - 15:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Continuăm seria articolelor despre evoluţia sectorului laptelui în România, privită atât din perspectiva fermierului, cât şi a procesatorului. De această dată vorbim despre viitorul şi rentabilitatea unei afaceri de creştere a vacilor, deţinută de un exponent al categoriei fermierilor mari

Click pe poza pentru galerie!

Stăm de vorbă, aşadar, cu Nicuşor Şerban, director general al societăţii Agroserv Măriuţa din judeţul Călăraşi. Acesta deţine un efectiv de peste 800 de vaci din rasa Holstein şi lucrează 5000 de hectare de teren agricol.


„Sudul e zona de creştere a vacii de lapte”

Trebuie să recunosc că sunt foarte puţini fermieri care să gândească economic sau cel puţin care să comunice că se gândesc şi la altceva decât la preţul laptelui pe care îl vând. Vorbind cu un fermier care se află în categoria de „ferme mari”, m-am convins o dată în plus, că dacă vrem să avem producţii mari, indiferent de componenta agricolă la care ne referim, nu este suficientă investiţia financiară, ci şi gândirea economică şi strategică.

Consider că o astfel de abordare, cumulată cu deschiderea către producătorii autohtoni din partea procesatorilor, pot aduce consumatorului de lactate produse mai ieftine dar de calitate, iar celor două părţi implicate economic, beneficii de lungă durată.

Abordarea amplasării unei ferme de lapte, din punct de vedere al consumatorului final, m-a convins. Dar ce ne facem că, deşi la câmpie este locul preponderent de creştere a vacii de lapte, aproximativ 60 la sută din producţia de lapte este dată de zona arcului carpatic, în Transilvania. Mai vin şi mai ridic o întrebare: l-am auzit în câteva rânduri pe ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, că doreşte să dezvolte ferme de creştere a vacii pentru lapte în zonele montane înalte.

Este oare aceasta o prioritate, vor fi oare aceste ferme capabile să dea consumatorilor produse lactate la preţuri competitive sau îngreunăm şi mai mult situaţia financiară şi aşa precară a celor care locuiesc în zonele montane? Sau aceasta „găselniţa” este o nouă supapă de scăpare pentru un număr de fermieri şi procesatori care vor fi numiţi „producători tradiţionali”, pentru că nu vor fi capabili să se acomodeze la cerinţele europene?

 

Ferma: Unde credeţi că este benefic sa fie amplasate fermele de creştere a vacilor de lapte?

Nicuşor Şerban: Cred că zona de sud este preponderentă pentru creşterea vacii de lapte Holstein, şi spun acest lucru pentru că hrana predilectă a acestei rase este porumbul siloz, fânul de lucernă, porumbul boabe şi alte furaje care se produc aici, la câmpie, la cele mai bune costuri.

La acest lucru vine în ajutor suprafaţa mare de pământ disponibilă pentru cultura mare şi care poate fi fertilizată cu gunoiul de la fermă. La fel de important este faptul că în zona aceasta de sud sunt şi marii consumatori: oraşe precum Bucureşti, zona litoralului, în care sunt millioane de consumatori zilnici de lapte, în diverse forme.

Luând în considerare toţi factorii enumeraţi consider ca aici este zona de creştere a vacii Holstein. Nu neg şi faptul că mai există câteva zone în ţară precum Timişul şi Aradul, unde este câmpie şi un număr important de consumatori.


Fermele viitorului

Ferma: Cum credeţi că se vor dezvolta fermele în anii următori?

Nicuşor Şerban: În ceea ce priveşte fermele cu 1-3 vaci din această zonă de sud şi care îşi desfac produsele la piaţa agroalimentară, vor dispare în termen de cinci ani. Motivaţiile sunt multiple: îmbătrânirea populaţiei care nu mai are forţa fizică să întreţină animalele şi apoi, dispariţia pe cale naturală a proprietarilor de astfel de ferme.

Eu nu văd tineri care să se înhame şi să dorească să crească animale, pentru că este o activitate în care 365 de zile trebuie să stai lângă animale cel puţin de două ori pe zi, când le mulgi, fără să mai adăugăm şi strângerea bălegarului, curăţenia grajdului şi pregătirea hranei pentru vaci. După mine, aceste gospodării nu sunt ferme.

La condiţia de vârstă se adaugă şi alţi factori care vor duce la dispariţia acestor gospodării: imposibilitatea respectării unor condiţii sanitar veterinare şi de mediu. Mai mult, cred că pentru aceeaşi zonă de sud, în termen de 10 ani nu vor mai fi nici fermele care deţin până la zece capete de bovine.

Pentru zona de câmpie şi de sud-est a ţării, cred că ferma industrială este cea care va răspunde la provocările economice. Pentru exemplificare, vă rog să vă uitaţi la toţi fermierii care au venit din lumea largă să facă ferme de vaci de lapte. Că sunt francezi, că sunt belgieni, olandezi sau israelieni, toţi au ales ca model ferma industrială, de la 300-500 de capete în sus.

Dacă aceştia au venit de la ferma familială sau mică din ţările de origine şi au venit în România să facă ferme atât de mari, eu ca fermier român ce trebuie să înţeleg? Cred că viitorul este al fermelor mari, unde se poate lucra ca la fabrică, cu program stabilit, cu zile libere, cu oameni care pot să aibă concedii şi weekend-uri, pentru că nu cred că se vor mai găsi în România lucrători dispuşi să stea la coada vacii toate zilele din an.

Punând toate în balanţă, cred că viitorul va fi al fermei care deţine sute de animale.
Sigur că declaraţia lui Nicuşor Şerban va creea multă panică şi nemulţumire în rândul celor care sunt numiţi de către MADR fermieri şi deţin 1-3 vaci. Sunt nevoit să îi dau dreptate parţial. Pentru zona de sud şi sud-est este posibil ca ferma industrială să fie soluţia.

Dar ce ne facem că din statiticile aceluiaşi minister al agriculturii, producţia de lapte dată de „fermele” cu 1-3 vaci reprezintă peste 80 la sută din laptele românesc? Mă gândesc că dacă dispare, fie şi treptat, această masă de producţie, trebuie să ne întrebăm serios ce vor mânca românii şi la ce preţuri?

Avem capacitatea de a pune în locul acestor sute de mii de crescători, ferme mari care să deservească nevoile de consum? Oare viitoarea PAC este anacronică şi are o abordare de întoarcere la fermele medii şi familiale pe care doreşte să le subvenţioneze? Ce ne facem cu strategia actualului comisar european pe agricultură? Cine va avea dreptate şi a cărui judecată este vizionară, faţă de vremurile în care trăim?

 

Cantitatea şi preţul laptelui. Lapte vs. furaje

Ferma: De trei ani se întâmplă modificări turbulente în piaţa laptelui, din punct de vedere al preţului şi al cantităţii procesate. Cum a fost 2010 şi ce credeţi că se va întâmpla în 2011?

Nicuşor Şerban: Fără să am nişte date foarte exacte, cantitatea de lapte din ultimii doi ani este mai mică şi îmi justific afirmaţia prin cererea de lapte la acest moment. Pe pieţele internaţionale, preţul laptelui, cel puţin pentru partea a doua a anului 2010, a început să crească semnificativ şi cred că va mai creşte. Procesatorii care nu sesizează acest lucru şi încearcă să tragă de preţ în jos, vor rămâne fără lapte.

Trebuie să ne uitam că şi în Europa laptele nu mai este ieftin cum era în urmă cu opt luni şi că fermierii cer un preţ corect pentru munca lor.

Însă creşterea preţului pentru lapte a venit într-o perioadă extrem de defavorabilă, deoarece se suprapune cu creşterea preţului la furaje. S-ar putea ca diferenţa în plus la preţul pe litrul de lapte să fie înghiţită de creşterea de preţ a porumbului, orzului, grâului, tărâţelor, şroturilor de floarea soarelui.

Din păcate, acest fenomen nu este doar sezonier, ci este un impact al pieţei internaţionale a cerealelor. Spre exemplu, criza cerealelor din Rusia şi Ucraina, al căror fluctuaţii de preţ au impact asupra zonei Marii Negre, fapt care a dus la dublarea preţului la anumite produse. Din păcate, creşterea preţului pentru lapte nu compensează preţul furajelor.

Pentru anul 2011 nu mă aştept ca preţul furajelor să coboare foarte mult, în nici un caz nu cred că vom ajunge la preţurile din 2009, deoarece există o cerere foarte mare de cereale pe piaţa mondială, iar populaţia globului creşte mereu. Nu ştiu dacă tehnologiile actuale şi cuceririle ştiinţifice fac faţă ritmului de creştere a cererii de alimente.

Şi atunci, prima consecinţă este creşterea preţului. Nu ştiu dacă preţul laptelui va creşte atât cât să compenseze preţul furajelor. Nu sunt convins că cetăţeanul, consumator de lapte, va putea suporta financiar aceste majorări, iar consecinţa firească este scăderea consumului... şi iarăşi intrăm într-un cerc vicios.

După părerea mea, nici subvenţia pe litrul de lapte şi nici chiar cea pe capul de bovină nu reprezintă un sprijin suficient pentru fermieri, ci mai degrabă asigurarea unei surse alternative de energie în ferme. Soluţia pe care o văd aici este un sprijin consistent, astfel încât toate fermele să deţină centrale de biogaz.

Vizualizat: 484 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
aberatie
|
03. 06, 2011. Sunday 22:40
1. lapte de calitate nu se obtzine din siloz de porumb ci din fanuri. fermierii din zona de munte care vor veni pe piata cu astfel de lapte, vor gasi si consumatori care nu vor sa consume "lapte industrial" 2. sursa de hrana mai ieftina decat pasunea nu exista. in sud, pasune de calitate ioc! atunci cand fermierii din sud vor avea de infruntat concurenta instalatiilor de biogas, nu vor mai putea plati cereale pt. hrana animalelor. cine se bazeaza doar pe siloz de porumb si in general pe cereale pt. a creste vaci de lapte, azi inca mai poate trai la pretzurile actuale ale porumbului. pe viitor insa cu ferme din astea industriale va trage paiul scurt.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?