Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Peripeții administrative în Munții Lotrului

Publicat: 22 februarie 2016 - 09:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Subvențiile europene pentru suprafață au fost, inițial, o mană cerească pentru fermieri, dar apoi, din cauza sancțiunilor primite de aceștia, din varii motive, subvențiile s-au transformat pentru unii în fructe amare. 

Click pe poza pentru galerie!

Entuziasmul încasării banilor, deseori însumând zeci de mii de euro, s-a stins și a lăsat locul disperării. Cum s-ar spune, mulți s-au fript, fie din vina lor, atunci când au depus cereri de plată cu anumite neconformități, sperând că poate merge și așa, fie uneori chiar din vina sistemului, care lasă fermierul să declare cu aproximație, de obicei în plus, ca apoi să-l taxeze în mod usturător, ca urmare a unor controale cu rezultate deseori contradictorii. Am aflat recent cazul familiei de oieri Sorin și Maria Ban din Poiana Sibiului, familie sancționată de APIA pentru diferențe între suprafețele de pășune declarate și cele măsurate de inspectori ulterior. A rezultat o corespondență stufoasă între fermieri și instituțiile de profil, inclusiv MADR, dar și multe tracasări și impunerea restituirii unei sume de aproximativ 40.000 de lei.

 

Triunghiul instituțional

Pășunile cu pricina se află pe teritoriul județului Vâlcea, mai exact în UAT Voineasa, dar aparțin comunei Poiana Sibiului. Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, familia Ban a depus cererea de plată la APIA Brașov, fiindcă exploatația agricolă este înregistrată pe teritoriul acestui județ, în localitatea Rupea. 

De unde începe “saga” administrativă a familiei Ban? În data de 25 martie 2013, soții Ban câștigă licitația organizată de Primăria Poiana Sibiului pentru darea în pășunat a unor suprafețe din Munții Lotrului. Câteva zile mai târziu, în 4 aprilie 2013, soții Ban încheie cu primăria două contracte de închiriere, valabile până în 2018. Fiecare contract le atribuie fermierilor o suprafață de 140 de ha de pășune. Pentru totalul de 280 ha, ei au acceptat să plătească autorității publice locale o taxă de 200 de euro/ha, în două tranșe egale: una până la sfârșitul lunii martie, alta până la sfârșitul lunii septembrie. Soții Ban au depus la APIA Brașov dosarul cererii de plată pentru anul 2013. În urma autorizării la plată au fost emise de către APIA Brașov două decizii de plată: prima în 28.10.2013, alta în 6.12.2013. A trecut iarna, a venit un nou an, deci o nouă cerere de plată depusă la APIA Brașov. Familia Ban a solicitat în data de 10.05.2014, plata pentru: Schema de Plată Unică pe Suprafață, Plăți compensatorii pentru ZMD și Plăți de Agromediu, suprafața declarată fiind de 252,83 ha și având în componență 7 parcele. 

 

Hectarele buclucașe

Cu ocazia depunerii cererii de plată, fermierii au completat și formularul Anexa 17b, pentru mărirea suprafeței blocului fizic (BF) 188, parcela 58a, deoarece, precizează ei într-un memoriu către APIA Central, ”la depunerea cererii am constatat că a fost micșorată suprafața blocului fizic față de anul 2013, de la 93,82 la 71,54 ha, micșorare care nu este posibilă prin împădurire într-un timp atât de scurt”. Ce se întâmplă mai departe cu BF 188? APIA Brașov solicită APIA Vâlcea să lămurească situația. În data de 25 iulie 2014, APIA Vâlcea întocmește un raport de control din care aflăm că ”în cadrul blocului au dispărut sau s-au micșorat suprafețe neeligibile (NP), iar suprafața eligibilă s-a mărit”. La rubrica ”Alte observații”, inspectorii vâlceni consemnează: ”Suprafețele excluse din BF 174254-188 au fost curățate, resturile vegetale au fost parțial îndepărtate, suprafața este pășunată. Propunem redigitizarea blocului fizic conform fișier SNP anexat”. Așadar, inspectorii vâlceni susțin că cele 22 ha sunt eligibile. O veste bună pentru familia Ban, numai că rezultatele de la Vâlcea au fost în scurt timp urmate de rezultatele unui control efectuat de inspectorii de la APIA Sibiu, fiindcă, după cum vă spuneam, pășunile respective sunt în administrarea primăriei Poiana Sibiului.

 

Inspectorii sibieni intră în acțiune

Inspectorii sibieni au urcat de câteva ori în Munții Lotrului, ca să controleze pășunea închiriată de familia Ban. Ultima inspecție a avut loc în 15.09.2014. Rezultatele lor au întors pe dos concluziile inspectorilor vâlceni în ceea ce privește BF 188, parcela 58a. Unde vâlcenii propuseseră declararea celor 22,28 ha ca fiind eligibile, sibienii au conchis contrariul: ”blocul fizic este acoperit cu vegetație forestieră, lucru recunoscut de fermier”. Așadar, parcela 58a a fost exclusă de la plată, fiind neagricolă. Or, în cererea de plată din primăvară, familia Ban înregistrase toată parcela ca fiind eligibilă. Scăzând cele 22,28 ha din totalul de 93,82 ha, în baza raportului întocmit de colegii lor sibieni, funcționarii brașoveni au recunoscut ca eligibile din parcela respectivă numai 71,54 ha. Diferență considerabilă la care s-au mai adăugat peste 20 ha din alte câteva parcele. Așa s-au trezit fermierii cu o diferență de 43,36 ha față de suprafața declarată în cererea de plată. Excluderile de la plată au avut drept cauză prezența vegetației forestiere și a zonelor neeligibile identificate la control. Au rămas eligibile 209,47 ha, din cele 252,83 declarate inițial. Verdictul APIA Brașov a sunat, desigur, dureros pentru familia Ban: ”Această diferență are impact asupra tuturor schemelor de plată aferente cererii de sprijin 2014 depuse de dvs”.

 

Contestații și răspunsuri

Raportul de control înaintat de către inspectorii APIA Sibiu i-a nemulțumit pe Sorin și Maria Ban, cu atât mai mult cu cât documentul infirmă complet rezultatele emise de inspectorii vâlceni. Prin urmare, fermierii au făcut contestație la APIA Sibiu. Răspunsul a sosit la finalul anului, pe 30 decembrie 2014. Din document aflăm că ”dosarul fermierei Ban Maria a fost propus pentru control în teren de către Comisia de Control din cadrul MADR. Această comisie a verificat toate dosarele fermierilor care au solicitat plata pe suprafața de teren, aparținând UAT Vâlcea”. Sibienii au ascultat directivele de la centru și s-au pus pe controlat pășunile din Munții Lotrului, aplicând, spun ei, toate procedurile legale. Mai întâi, scrie în răspunsul la contestație, au sunat-o pe Maria Ban și au anunțat-o că vor să inspecteze pășunea, în cadrul unui ”control clasic pe teren”. Fermiera susține însă altceva și anume că nu a fost anunțată și că întâlnirea între inspectori și soțul ei, Sorin Ban, a avut loc ”întâmplător în munte”, unde acesta s-ar fi aflat în ziua controlului. Mai departe, APIA Sibiu prezintă derularea controlului din data de 15.09.2014: cei patru inspectori s-au întâlnit cu Sorin Ban în fața primăriei din Poiana Sibiului, apoi au mers împreună la pășunea situată pe teritoriul com. Voineasa, jud. Vâlcea. Prezența fermierului era obligatorie pentru controlul asupra parcelei 58a din blocul fizic 188, întrucât, stă scris în răspunsul la contestație, ”doar pe această parcelă fermiera Ban Maria a accesat măsuri de agromediu, iar conform procedurilor APIA, prezența fermierului este obligatorie în cazul în care a accesat măsuri de agromediu, iar acest lucru s-a întâmplat în prezența soțului conform pozelor efectuate la fața locului”. Cert este că finalmente a rezultat un raport de control al APIA Sibiu, în care sunt relevate diferențele de suprafață între declarația din primăvară a fermierilor și măsurătorile efectuate de inspectori pe teren. 

Familia Ban, în contestația depusă la APIA Sibiu, a semnalat o serie de nereguli pe care le-ar conține raportul de control întocmit de inspectorii sibieni. Astfel, Maria Ban a reclamat următorul aspect, că pe pag. 4, pe verso, la rubrica 116 “Observații ale persoanei care a participat la control”, ”apare semnătura soțului meu și faptul că nu are obiecții, dar el nu avea nici o calitate cu privire la măsurile de agromediu și nici nu cunoștea conținutul angajamentului pe care subsemnata l-am semnat față de APIA Brașov”, ne declară fermiera. Mai mult, Maria Ban acuză că ”semnătura de la pag. 5, rubrica 121, nu aparține soțului ei și este pregătită să dovedească acest lucru cu un specimen de semnătură dat de către acesta la notar”. 

APIA Sibiu se apără susținând că ”soțul a participat la controlul clasic în teren, fapt dovedit de fotografiile efectuate la fața locului și este parte în contractele de arendă, deci are aceleași drepturi ca și soția sa, Ban Maria fiind parte în contract. Mai mult decât atât, soțul fermierei Ban Maria a avut posibilitatea de a face observațiuni la raportul de control conform procedurilor, dar acesta a menționat la rubrica 116 «Am participat la control. Nu am obiecțiuni», unde a semnat și a trecut data”.

Răspunsul la contestație primit din partea APIA Sibiu i-a nemulțumit și mai mult pe fermieri. Au cerut clarificări de la APIA Brașov, unde aveau depusă cererea de plată, dar răspunsul funcționarilor brașoveni nu le-a fost favorabil. Brașovenii au luat în considerare raportul de control primit de la Sibiu și i-au comunicat Mariei Ban, în data de 6.07.2015, un răspuns tranșant: ”dumneavoastră nu sunteți îndreptățită să beneficiați de plata pentru nici una dintre schemele de sprijin solicitate în cererea de plată”. Cazul a fost mutat în registrul debitorilor, suma de restituit fiind de 43.078,13 lei. Familia Ban nu s-a dat bătută și a mers în instanță, pentru a-și căuta dreptatea. Totodată, a trimis o serie de memorii la București, atât la APIA Central, cât și la MADR. Cât despre banii pe care sunt obligați să-i restituie, fermierii sibieni transmit un mesaj elocvent: ”suntem în imposibilitatea de a-i returna”! Banii au fost deja cheltuiți pentru ”ridicarea potențialului de producție a pajiștii”, susțin soții Ban. 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.3(164) 15-29 februarie 2016

Vizualizat: 473 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?