Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pe pajiștile nepăscute ale României, unii fac averi

Publicat: 21 februarie 2013 - 16:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În timp ce crescătorii de animale așteaptau publicarea normelor de aplicare a legii pajiștilor nr. 214/2011, guvernanții le-au făcut surpriză după surpriză: în mai puțin de trei luni (13 noiembrie 2012 - 1 februarie 2013), au emis două proiecte de lege pentru reglementarea organizării, administrării și exploatării pajiștilor permanente, care ar urma să abroge Legea 214/2011. Nimic de zis, dar până la data închiderii ediției, nici unul dintre proiecte nu a fost aprobat

Click pe poza pentru galerie!

Aceasta, cu toate că, potrivit legislației în vigoare, Consiliile locale ale comunelor, orașelor și, respectiv, ale municipiilor ar trebui să inițieze procedura de concesionare pâână la data de 1 februarie a fiecărui an.


Una pe hârtie, alta pe... pășune

„S-au alocat o grămadă de pășuni pentru oameni care n-au nimic în comun cu zootehnia. Sunt o serie de cazuri în care cei care au primit pășunile nu pot face dovada unui număr de animale, dar ei au pășuni. În același timp, crescătorii care au animale și care, deci, ar avea nevoie de pășuni, nu pot beneficia de acestea”, susține Traian Florea, președinte Asociația Crescătorilor de Bovine Bălțata Românească din localitatea Aiud, județul Alba.

Referitor la mult așteptata lege a pășunilor, care ar trebui să repare nedreptățile din sistem, fermierul spune că încă nu a auzit de ea. „Până acum, eu nu am auzit să fi apărut o altă lege. Eu nici nu am solicitat pășune de la primărie, deoarece m-am administrat singur. Consider că doar crescătorii de animale ar trebui să aibă acces la pășuni și la subvenții și, cu siguranță, tot ei ar ști să le îngrijească mai bine decât o fac cei fără animale”, declară Traian Florea.

Cum ar trebui să fie o lege a pășunilor în folosul crescătorilor de animale? „Înainte de toate, legea ar trebui să se adreseze doar crescătorilor de animale. Deci, pentru a primi pășune, toți ar trebui să facă dovada că dețin animale. Fără o astfel de dovadă, să nu se dea, sub nici o formă, nici o suprafață de pășune nimănui.

Cel care cere pășune trebuie să fie capabil să arate că are 200 de oi ori 80 de vaci au alte animale”, afirmă Traian Florea, care avertizează: „cei care dau pășunile trebuie să fie atenți: animalele să existe în realitate, nu doar pe hârtii, cum se face la noi. Apoi, deținătorii pășunilor să fie obligați să aibă grijă de pășuni, să facă toate lucrările care trebuie.

O pășune, pentru a fi valorificată la maxim, trebuie exploatată rațional. Să ne învățăm și noi să fim ca nemții. Ați văzut ce curate sunt pășunile din alte țări europene? Acolo pășunile sunt ale crescătorilor iar ei respectă tehnologia”.

Exploatarea unei pășuni are ca prim avantaj reducerea cheltuielilor cu furajarea. „Deținerea unei pășuni și folosirea ei cât mai eficient ajută foarte mult crescătorul. Cei care au pășuni, pe timp de vară, au costuri mult mai mici. Astfel, se poate ca prețul de cost al unui litru de lapte să fie mai mic cu 50% decât la crescătorul fără pășune”, declară Traian Florea.

Deși deține un efectiv de 500 de bovine, fermierul spune că în prezent nu are pășune. „Nu am ajuns la un consens cu primăria, de aceea nu am pășune”, ne-a spus Traian Florea.

 

Lege cu lacune

Victor Chivu, președinte, Asociația Crescătorilor de Taurine, județul Teleorman, este foarte dezamăgit de prestația celor puși să aplice legea, în speță de primari. „Legea pășunilor este o lege proastă, cu mari lacune, iar cei care ar trebui să o aplice, adică primarii, își văd doar de propriile lor interese. Cui credeți că îi mai pasă de crescători?”, întreabă Victor Chivu.

Fermierul detaliază: „Legile sunt rele, monopolizate de primari. Aceștia au constituit asociații de crescători doar pentru a încasa subvențiile de pășune. Practic, asociațiile sunt doar cu numele, pentru că n-au nici animale, n-au nimic. Dacă îi întrebi pe cei care au primit în administrare pășunile ce au făcut, nu pot să-ți arate absolut nimic. N-au întreținut deloc pășunea. De fapt, pășunile au devenit astăzi o afacere pentru unii, pe care nu-i interesează deloc animalele”, susține Victor Chivu.

se explică faptul că beneficiarii reali - crescătorii de animale - n-au primit, în unele situații, nici un metru pătrat de pășune? „Este foarte simplu: primarii au stabilit astfel de prețuri, că oamenii cinstiți nu mai vor pășuni, deoarece nu mai sunt rentabile. Sunt atât de scumpe că, iată, fermierii renunță la pășuni”, explică Victor Chivu.

Nici Victor Chivu, care exploatează aproximativ de 500 bovine, nu deține o pășune. „Așa cum arată acestea acum, neîngrijite și abandonate, ar fi foarte periculos pentru mine să apelez la pășunile comunale. Dacă aș duce animalele acolo, le-aș pune în pericol. Prefer, deocamdată, să fiu fără pășune în aceste condiții. Am un efectiv de aproape 500 de animale, dar cred că o să-l reduc până la 150 de capete. A ajuns destul de greu și e nerentabil să mai ții atâtea animale, astăzi, în România”, arată Victor Chivu.

 

Legislația trebuie să fie clară

Eugen Gonțea, președinte Federația Oierilor de Munte din România, respectiv președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine din județul Brașov, admite și el faptul că, în prezent, pășunile aparțin celor care n-au animale. „Acum, pășunile sunt ale celor care fac legea și care își permit să aloce pășunile cui doresc ei. Se știe că, în foarte multe cazuri, cei care dețin pășunile nici măcar nu au animale”, declară Eugen Gonțea.

Reprezentantul oierilor de munte spune că noul proiect de lege care va reglementa administrarea pajiștilor urmează să fie dezbătut în Parlament în cel mai scurt timp. „Cei care au dorit să facă propuneri de îmbunătățire a legii ar fi trebuit s-o facă până acum. Legea urmează să fie dezbătută în Parlament. După aceea, vor trebui emise normele de aplicare, pentru care se vor putea trimite propuneri, din nou”, susține Eugen Gonțea.

Pe de altă parte, fermierul spune că a trimis propuneri de îmbunătățire a legii la Ministerul Agriculturii. „Va trebui ca normele de aplicare să lămurească mai multe aspecte, considerate de noi importante. În principal, legea trebuie să fie clară și să atribuie pășunile doar celor care dețin animale, și nu asociațiilor constituite după alte criterii”, arată Eugen Gonțea.

Un alt aspect criticat se referă la cuantumul taxelor cerute de primării. „Primăriile au stabilit chirii atât de mari, astfel încât crescătorii să renunțe la pășuni. De asemenea, încărcătura pe suprafață trebuie stabilită în mod rațional, pentru ca pășunea să fie cât mai bine exploatată.

Noua lege trebuie să permită un sistem de verificare al numărului de animale, în așa fel încât prevederile ei să nu mai poată fi ușor ocolite. Trebuie reglementate astfel de lucruri, ca să nu se mai permită abuzurile de orice fel”, arată Eugen Gonțea.

În altă ordine de idei, reprezentantul fermierilor afirmă că, în prezent, viața zootehniștilor a devenit mai grea decât în anii precedenți. „Criza furajelor și alte efecte economice nefaste au condus la scăderea efectivelor de ovine cu circa 15-20%, iar a efectivelor de taurine, cu circa 20-25%. Noi considerăm că zootehnia are nevoie de susținere pentru a nu scădea și mai mult.

Prețurile la furaje, inclusiv la fân, au luat-o razna. Se aduce lucernă din Ungaria la prețul de 1,6-1,8 lei kilogramul balotat. Acum a venit și impozitarea pe capul nostru. Din păcate, aceste măsuri nu vor face altceva decât să descurajeze fermierii și să asistăm în continuare la o scădere a efectivelor de animale. Tinerii nu vor mai fi atrași să practice această meserie”, explică Eugen Gonțea.


Cu lege sau fără lege, fermierii trebuie să solicite pășune

Marcel Andrei, președinte al Sindicatului Crescătorilor de Ovine din România (SNCOR), ne asigură că noul proiect de lege este în favoarea crescătorilor. „Eu am lucrat la acest proiect și pot să vă spun că este cu mult mai bun față de ce am avut înainte. Părțile rele din lege au fost eliminate, deci vom avea o formă benefică pentru fermieri”, susține Marcel Andrei.

Reprezentantul crescătorilor spune că noua formă a legii pajiștilor va proteja fermierii de abuzurile primarilor. „Au fost eliminate asociațiile care erau de formă și care beneficiau pe nedrept de pășuni. Trebuie ca doar cei care dețin animale, și nu alții, să poată beneficia de pășuni, aspect deosebit de important”, arată Marcel Andrei.

Președintele SNCOR spune că legea urmează să fie adoptată de Parlament, urmând ca ulterior să fie aprobate normele de aplicare. „Legea este acum în Parlament, urmând să iasă cât mai repede. Ministrul Agriculturii ne-a promis că până la 1 martie 2013 legea va fi votată”, susține Marcel Andrei.

Ce se va întâmpla până atunci? „Din câte auzim, primarii vor să recurgă, ca și până acum, tot la asociații. În prezent, se aplică vechea lege, acum în vigoare. Însă eu i-am sfătuit pe crescători să-și depună cereri scrise, urmând să vedem cum vom proceda după aceea. Dacă vor mai apărea probleme, noi, sindicatul vom lupta pentru crescători”, declară Marcel Andrei.

 

Pășuni întreținute cu muncă voluntară

Prima observație pe care dorește s-o facă Mircea Burlan, președinte, Asociația Crescătorilor de Animale din Cugir, județul Alba, se referă la accesul egal la pășune pentru toate categoriile de fermieri. „După părerea mea, este necesar să fie specificat foarte clar că vor beneficia de pășuni atât crescătorii care au zece vaci, cât și cei care au 2000 de oi.

Nu este corect ca pășunea să fie acaparată de cei care dețin 2000 de oi, iar cei care au doar șapte animale să fie uitați. De exemplu, la Cugir sunt șapte cătune, iar toți crescătorii trebuie să poată folosi în comun suprafețele de pășuni. Nu este voie ca un crescător mai mic, cu câteva animale, să fie neglijat în favoarea altuia mai mare, care are mai multe animale. Știu că fermierii mai înstăriți ar dori să pună mâna pe pășuni pe o sută de ani.

Ce contează că, Doamne ferește, acesta moare?! Odată ce au primit pășunea, deținătorii pot face ce vor ei cu pășunea pe perioada concesionată. Fermele mari vor să dețină monopolul pe pășuni. Însă, noi nu putem fi de acord cu acest lucru”, susține Mircea Burlan.

Liderul fermierilor cugireni a trimis propuneri pentru noua lege a pășunilor în urmă cu doi ani. „Eu i-am reprezentat pe cei din județul nostru și pe cei din zona montană. Noi am pledat pentru ca pășunile să fie acordate formelor asociative, pentru a fi administrate în folosul oamenilor”, afirmă Mircea Burlan.

Cum funcționează modelul Asociației Crescătorilor de Animale din Cugir? „Crescătorii de pe raza zonei Cugir, mă refer la localitatea Vinerea, împreună cu cele șapte cătune, s-au reunit în această asociație, care are acum 220 de membri. Noi beneficiem de o suprafață de pășune de 1418,88 ha, din care 700 ha au statut de agricultură ecologică, în primul an de conversie.

Noi întreținem pășunea așa cum cer normele din domeniu, de aceea avem o pășune foarte frumoasă. Însă lucrurile astea nu se realizează singure. Asociația are tractor, excavator, utilaje de curățat, tot ce ne trebuie pentru a face lucrările de întreținere corespunzătoare”, declară Mircea Burlan.

Crezul lui Mircea Burlan este că nimic nu se poate face fără efort. „Noi funcționăm ca asociație din 2001, când eram asociație de taurine. Din 2007, am devenit asociație de animale, deci reprezentăm interesele tuturor crescătorilor, iar de atunci am luat în administrare și pășunea comunală.

Până să ajungem aici a fost nevoie însă de multă muncă de convingere, deoarece nu toți oamenii gândesc la fel. Apoi, câteodată, când îți merge bine, unii vor să-ți meargă rău. Sunt câteva lucruri care ne-au fost de folos.

Cum este, de exemplu, munca voluntară. Dacă vrei să ai pășuni curate la prețuri mici, pui mâna și faci treaba asta fără bani. Iar cu banii economisiți mai bine îți cumperi un utilaj. Dar oare câți pot gândi așa? Câteodată, puterea exemplului personal face extraordinar de mult. Omul te vede cum pui osul și te apreciază mai târziu pentru asta”, mărturisește Mircea Burlan.

Concluzia pe care vrea să o tragă interlocutorul nostru este că, fără asociație, crescătorii din Cugir ar fi ai nimănui. „Nu se poate compara ceea ce am reușit noi să facem în asociație cu ceea ce pot face oamenii singuri. Una este să te gospodărești singur și alta e într-o asociație. Noi, aici, avem Adunare Generală, unde încercăm să luăm cele mai bune decizii. De aceea, eu cred că pășunile pot fi administrate cel mai bine în cadrul asociațiilor de crescători”, conchide Mircea Burlan.


Și APIA vrea o lege mai bună

Florin Faur, director Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), filiala Timiș, spune că instituția pe care o conduce are doar atribuții de ordin tehnic în ceea ce privește pășunile. „Noi doar asigurăm suportul tehnic, eventual furnizăm statistici, și nu ne implicăm deloc în nici în alt mod în privința reglementărilor ori a altor aspecte care țin de suprafețele cu pășuni”, declară Florin Faur.

Totuși, după ce reglementări va face APIA plățile subvențiilor aferente pășunilor în 2013? „Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că așteptăm să primim Ordinul ministrului, care va aduce, cu siguranță, toate precizările necesare.

Reprezentantul APIA Timiș admite faptul că beneficiarii pășunilor așteaptă să apară o lege mai bună. „Este bine să apară o altă lege, mai bună, care să fie suficient de clară pentru a nu mai stârni controverse. Și noi ne dorim mult acest lucru”, susține Florin Faur.

Alexandra Delureanu, reprezentant APIA Argeș, spune că Agenția de Plăți are proceduri specifice în ceea ce privește aplicarea legii în cazul pășunilor, care sunt în concordanță cu normele europene. „Noi lucrăm după proceduri specifice și după regulamentele APIA. Știm că cererile pot fi depuse din 1 martie până în 15 mai fără nici un fel de probleme, însă după această dată, până pe 11 iunie 2013, se vor percepe penalizări de 1% pe zi,”, susține Alexandra Delureanu.

Reprezentantul APIA recunoaște că actuala lege, așa cum este aplicată acum, a generat multe probleme. „Am avut și noi greutăți cu interpretarea contractelor. Însă noi suntem doar un serviciu tehnic și nu ne putem pronunța din alte puncte de vedere. Sperăm ca reglementările care vor apărea să fie mult mai clare”, spune Alexandra Delureanu.


CERERI PE SUPRAFAȚĂ: 1 MARTIE - 15 MAI 2013

„Campania de primire a cererilor se va derula între 1 martie și 15 mai 2013. Dar și după această dată, noi mai primim cereri încă o perioadă de 25 de zile, cu precizarea că se va percepe o penalizare de 1% pe zi de fiecare zi întârzâiere”, ne-a declarat Florin Faur, director APIA Timiș.


ULTIMA ORĂ: O NOUĂ FORMĂ A LEGII PAJIȘTILOR

La data de 1 februarie 2013, Ministerul Agriculturii a publicat pe site-ul instituției un nou proiect de act normativ privind pajiștile permanente și pentru modificarea și completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, care ar urma să abroge Legea nr. 214/2011.


Procedura de concesionare - până la 1 martie

Până la data de 1 martie a fiecărui an, Consiliile locale trebuie:
- să verifice respectarea încărcăturii de animale/ha/contract, în corelare cu suprafețele utilizate;
- să stabilească disponibilul de pajiști ce pot face obiectul concesionării/închirierii ulterioare;
- să inițieze procedura de concesionare/închiriere a pajiștilor către crescătorii de animale.

În baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice înscrise în Registrul Național al Exploatațiilor, Consiliile locale trebuie să încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă de minimum 10 ani.

Pentru contractele de concesionare/închiriere se asigură o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de 0,3 UVM/ha. Metodologia de calcul a încărcăturii optime la hectar se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii, în termen de 90 de zile de la intrarea îîn vigoare a legii.


Prevederea care ar putea „răsturna” legea

Proiectul de lege obligă deținătorii de pajiști să mențină suprafața totală ocupată cu pajiști la 1 ianuarie 2007 și interzice scoaterea definitivă sau temporară a pajiștilor din circuitul agricol. „Prin excepție”, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor se poate face, totuși, cu avizul Ministerului Agriculturii, ATENȚIE!, pentru: „amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare”.

În acest caz, edilii locali ar avea mână liberă. Consiliul Local ar putea propune ca pajiștea să aibă o altă destinație de folosință pentru proiecte de așa-zisă „utilitate publică”, în defavoarea crescătorilor de animale.


SAPS-ul, numai pentru crescătorii de animale?

În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, persoanele fizice și juridice proprietari/utilizatori de pășuni, au obligația să asigure o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha de pășune.


Încă un sezon de pășunat prost reglementat

Dacă proiectul de act normativ va primi aviz favorabil în Parlament, normele metodologice pentru aplicarea legii ar trebui să se aprobe în termen de 90 de zile de la intrarea legii în vigoare. Însă, de la stadiul de proiect de lege până la publicarea în Monitorul Oficial și, mai apoi, până la apariția normelor, calea este lungă...

Vizualizat: 896 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
ne duceti cu zaharelul
|
02. 22, 2015. Sunday 16:42
Daca aceastasnvetie se mai numeste si un mic ajutor, cind mama dracului nil dati bai nu tebuie sa cumoaram bucate pentru animale?Va jucati cu noi sa va fie rusine, ar trebui sa fti colegi de camera cu UDREA si ceilalti
2.
despre pajisti
|
04. 19, 2013. Friday 13:05
Pina sa faca autoritatile ceva unitiva cei afectati si sesizati comisia pentru agricultura de la Bruxelles,OLAF si DLAF, adica organismele de control ale UE.dACA NU O VETI FACE ,NU VA MAI PLINGETI.
1.
despre pajisti
|
04. 09, 2013. Tuesday 12:46
Cu intentie legea este aminata.Cum sa deranjezi ,primari,presedinti de partid,slugi de partid si neamuri.astia iau miliarde si amenzile prevazute sunt intre 500-1500 lei.Considerati atribuirea contrar legi,contraventie ce se sanctioneaza cu dublul sumei incasate,sa vedem daca tov.primari mai fac abuzuri.
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga A inceput INDAGRA! Semănat în sistem No-till
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?