Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Patronatul Vinului cere limitarea producţiei pentru autoconsum la 30 hl/an

Publicat: 23 octombrie 2009 - 21:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) a propus Ministerului Agriculturii şi Ministerului Finanţelor Publice ca la cea mai apropiată modificare a Codului Fiscal să se analizeze introducerea unei limite de producţie pentru autoconsum de 30 de hl/an şi coborârea plafonului maxim pentru care nu este necesară obţinerea autorizării de antrepozitare fiscală de la 200 hl la 30 de hl/an.

Click pe poza pentru galerie!

Cantitatea de 30 hl/an este foarte acoperitoare faţă de ceea ce înseamnă autoconsumul (0,783 hl/an) şi recomandările privind o viaţă sănătoasă (4,3 hl/an) pentru o gospodărie”, susţin membrii PNVV, iar „măsura modificării plafonului maxim permis pentru producerea, deţinerea şi comercializarea vinului, în afara unui antrepozit fiscal (reglementate în prezent în art. 168 şi art. 178 din Codul Fiscal), ar crea efecte pozitive în economie, precum eliminarea concurenţei neloiale a celor care produc cantităţi, de fapt, industriale, fiscalizarea profitului şi a TVA-ului (pierdere a bugetului de stat estimată de PNVV la 70 - 100 milioane de euro/an, calculând preţul mediu al unui litru de vin la 1 euro) şi protejarea consumatorilor prin controlul calităţii vinului introdus pe piaţă”.


Argumente

Argumentele producătorilor de vin au la bază date legate atât de producţia de vin şi de piaţa vinului, de legislaţia în vigoare, dar şi de consumul de vin în România. Astfel, potrivit PNVV:

- România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie de 186.900 hectare;

- Potrivit informaţiilor oficiale, producţia medie anuală de vin este de 5,5-6 mil. hl. Conform informaţiilor obţinute de la producătorii de vin, piaţa "organizată/oficială" a vinului este de 1,2-1,5 mil. hl de vin. Diferenţa rezultată, de cca. 4,5 mil hl, reprezintă autoconsum şi piaţa nelegală;

- Art. 176 din Codul Fiscal, prin trimitere la Anexa 1, prevede că vinul liniştit este accizat în România cu acciză zero, ca şi în toate celelalte ţări viticole membre UE;

- Art. 170 din Codul Fiscal exceptează de la obligaţia generală de a produce, deţine sau comercializa vinul de către o persoană fizică, destinat consumului propriu familial, în cadrul unui antrepozit fiscal, fără limitarea producţiei, depozitării sau comercializării la o anume cantitate;

- Art. 178 din Codul Fiscal exceptează de la obligaţia generală de a produce, deţine sau comercializa vinul, doar în cadrul unui antrepozit fiscal, în limita a maximum 200 de hl.

Totodată, PNVV solicită definirea şi ajustarea celor două noţiuni: cantitatea de vin destinată consumului propriu familial, respectiv limita admisă micului producător exceptat de la obligaţia de a se autoriza ca antrepozitar în vederea producerii vinului, solicitare ce are la bază următoarele argumente privind consumul de vin:

- La recensământul din 2002 s-a calculat numărul de membri ai unei gospodării ca fiind de 2,9 persoane ("gospodăria” fiind definită ca “gruparea de persoane, de regulă prin relaţii de rudenie, care locuiesc şi gospodăresc împreună").

Conform Institutului Naţional de Statistică, consumul mediu pe cap de locuitor este de cca. 27 litri. Prin urmare, consumul unei gospodării poate fi calculat oficial astfel: 2,9 persoane x 27 litri/capita = 78,3 litri/an;

- Studiile de specialitate în domeniul consumului de vin arată că este recomandat un consum zilnic de circa 0,4 litri/persoană/zi (două pahare de vin), excesul putând dăuna sănătăţii.

Astfel, un calcul simplu conduce la un consum potenţial de cca. 430 litri/an pentru fiecare gospodărie (0,4 litri vin x 2,9 persoane x 365 zile).


Acciză zero la vinul spumos/spumant

O altă solicitare a PNVV către cele două ministere se referă la stabilirea accizei la vinul spumos/spumant la valoarea zero, practicată în aproape toate statele membre ale UE producătoare de vin (excepţie fac doar Germania şi Ungaria), măsură permisă de Directiva 92/84/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992, privind apropierea ratelor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice şi care, odată adoptată, ar încuraja producţia viticolă şi comerţul cu vinuri, ceea ce, în mod evident, conduce şi la obţinerea de venituri superioare pentru bugetele naţionale.


CREŞTEREA TĂRIEI ALCOOLICE PRIN ADAOS DE ZAHAROZĂ

Producătorii din sectorul vitivinicol din zona viticolă B (Podişul Transilvaniei), zona viticolă Cla (Dealurile Moldovei, Banat, Crişana şi Maramureş, Dealurile Munteniei şi Olteniei, cu podgoriile: Ştefăneşti-Argeş, Sâmbureşti, Drăgăşani şi Dealurile Craiovei) şi zona viticolă CII (Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, Dealurile Munteniei şi Olteniei, cu podgoriile: Dealurile Buzăului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drancei, Regiunea Viticolă a Nisipurilor şi Altor Terenuri Favorabile din Sudul Ţării) ale căror recolte au fost afectate de factorii climatici în campania 2008-2009 vor putea recurge la ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor prin adăugare de zaharoză, de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, potrivit unei Note aprobate de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) (Notă Nr.660/27.08.2009), la solicitarea Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), precum şi a societăţilor SC Vincon Vrancea SA, SC Veritas Panciti SA, Senator Prodimpex SRL, SC Cramele Odobeşti şi SC „Vinuri Dobrogene".

Ridicarea potenţialului alcoolic se va aplica în zonele afectate de grindină, îngheţ târziu de primăvară şi pe suprafeţele cu vii care suferă de secetă, fiind necesară din cauza secetei prelungite, a temperaturilor ridicate la începutul perioadei de pârgă, urmate de ploi şi temperaturi coborâte, toate acestea ducând la scăderea cantităţii de zahăr din boabe, dar şi la pericolul atacului de mucegai.

Ridicarea tăriei alcoolice se va face numai în condiţiile prevăzute în RCE nr. 479/2008, prin care Statele membre, din cauza unor condiţii climatice, pot autoriza mărirea tăriei alcoolice naturale în volume, a mustului de struguri proaspeţi şi a mustului parţial intrat în fermentaţie, astfel: zona B - cu până la 2 vol% alcool; zona C - cu până la 1,5 vol% alcool.

Creşterea tăriei alcoolice se poate face numai prin adăugare de zaharoză, de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat. Adaosul de zaharoză în vederea creşterii potenţialului alcoolic se poate face numai pentru vinurile de masă, iar pentru vinurile cu indicaţie geografică şi denumire de origine controlată este permisă numai prin utilizarea de must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat.

Viticultorii care apelează la aceste practici oenologice vor evidenţia în Anexa nr. 5 - Registrul de intrări-ieşiri pentru utilizarea alcoolului şi zaharozei în practicile oenologice, iar verificarea modului de respectare a acestor proceduri se face de către DADR-uri prin compartimentul de inspecţii viticole, în conformitate cu prevederile OM Nr.234/2004.
Vizualizat: 520 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?