Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Pășunea, “piatra de moară” a crescătorilor din Pietroasa

Publicat: 13 iunie 2016 - 18:30
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La poalele Munților Poiana Ruscă, pe cursul cristalin al râului Bega, se situează comuna Pietroasa, cea mai estică localitate a județului Timiș, formată din patru sate: Pietroasa, Crivina de Sus, Poieni și Fărășești. Principala sursă de venit care asigură traiul locuitorilor comunei este agricultura și în special creșterea animalelor. Dar fermierii din Pietroasa au pe suflet o mare nemulțumire  - pășunea comunală.  

Click pe poza pentru galerie!

La începuturi, cea mai răspândită activitate care a dus la dezvoltarea comunității a fost confecționarea pietrelor de moară, renumiții pietrari de aici fiind principalii furnizori pentru morile din Banat și a unei părți din Ardeal. Mai apoi a fost exploatarea lemnului, dar această ocupație și-a pierdut din semnificație odată cu demontarea căii ferate forestiere. 

 

Comuna cu pășunea împădurită! 

Ca suprafață, Pietroasa este o comună întinsă, cu 15.646 hectare, din care cea mai mare parte o reprezintă pădurea (10.579 ha), administrată de Direcția Silvică Timișoara, prin Ocolul Silvic Cosava, precum și 2.327 hectare de pășune împădurită și de pădure, proprietate publică a comunei, majoritatea suprafeței fiind în clasele de fertilitate a IV-a și a V-a. Ca populație, însă, se înscrie în rândul comunităților mici, cu numai 1.211 de locuitori. Fiind așezată într-o zonă de dealuri înalte, pădurea ocupă 12.906 ha. De asemenea, o suprafață ce însumează 662 ha este pășune, dar aceasta este de slabă calitate și infestată cu ferigă. 

 

“Șmecherii” sau “băieții deștepți” ai pășunii

“Piatra de moară” pentru crescătorii de animale ai comunei o reprezintă pășunea, ne-a declarat Gheorghe Chendeș, fermier din Pietroasa. „Problema e că, uite, aici, în comuna noastră, nu vor șmecherii ăștia să ne deie pășunea. Este o asociație a crescătorilor de animale în comună care a avut contract de închiriere a pășunii pe un an de zile, care a expirat la 15 aprilie 2016. Din 2014, toot fac cerere pentru închirierea sau concesionarea unei suprafețe de pășune, dar fără succes”, se plânge fermierul. 

Gheorghe Chendeș ne spune că îngrijește și exploatează nouă vaci cu lapte și 260 de oi și se află printre locuitorii care dețin cele mai mari efective de animale din zonă. 

„În 2014, mi s-a spus că nu se poate repartiza pășunea, că nu este amenajamentul pastoral făcut. Anul trecut, mi-o trimis un rezultat că au făcut fertilizări, însămânțări, umbriri. Nu o făcut absolut nimic pe imaș. Acum, vor să rămână așa pășunea. În februarie, anul acesta, am făcut din nou cerere și nu mi-au dat nici un răspuns, am fost de cinci-șase ori la ei, la primărie, și mi-au zis că o să mă anunțe. Se tot spune că pășunea trebuie dată la utilizatori, la cei care dețin animale, ei nu vor s-o dea! Și nu știu de ce”, susține crescătorul de animale timișean, care a ținut să completeze că „tot satul e în situația asta. Știu că sunt câțiva șmecheri de-ai lor cărora nu le trebuie pășune, restul au depus cereri pentru suprafața de pășunat. În toate comunele s-au dat pășunile la oameni, numai la noi nu!”, ne-a declarat cu amărăciune fermierul Gheorghe Chendeș. 

 

„Fără amenajament pastoral, nu putem da pășunea!” 

Pentru a cunoaște și poziția autorității locale, am purtat o discuție cu Ioan Simoc, primarul comunei Pietroasa: “Noi acuma lucrăm la amenajamentul pastoral, am plătit. Până nu-i gata, nu putem să repartizăm pășunea. Avem aici niște probleme deosebite cu pășunea, nu suntem ca-n pustă, e pășune împădurită. Și apoi, vor mai mulți crescători în același loc; sunt, până la urmă, zece persoane pe aceeași suprafață. Probabil facem licitație, vom vedea cum vom proceda, deocamdată e liniște! Deci am vorbit cu Gheorghe Chendeș, să mai aibă și el un pic de răbdare, acuma!”, a susținut Ioan Simoc, primarul comunei Pietroasa. 

Întrebându-l despre ce suprafață de pășune este vorba, întâiul gospodar al comunei ne-a declarat că “este greu să vă zic, avem peste o mie de hectare de pășune împădurită, din care circa 400 ha au fost curățate prin lucrări subvenționate de APIA; Asociația Crescătorilor de Animale a rezolvat problema. Sigur, că până la urmă trebuie să tranșăm într-un vreun fel problema pășunii”, a recunoscut Ioan Simoc.

 

Ce-i scapă primarului Ioan Simoc?

Așa este, domnule primar, dar va dura câțiva ani. Cei care fac amenajamentul pastoral - consultanța agricolă - nici nu s-au apucat de treabă, deși au fost plătiți. Mai trebuie procurate date și alte hârtii de la Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Timișoara. Și încă ceva ce v-a scăpat: Suprafața de pășune putea și poate fi repartizată utilizatorilor de pășune și fără finalizarea amenajamentului pastoral! Nu este o condiție restrictivă! 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 - 14 iunie 2016

Vizualizat: 439 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?