Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Olanda ne ajută să ne asociem, dar cu sfaturi! (II)

Publicat: 24 martie 2016 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Înainte de 1989, România avea o tradiție în producerea de fructe și legume. Atunci existau 3.000 hectare de sere, acum au mai rămas 200 ha, iar de cele mai multe ori, din cauza posibilităților reduse de încălzire a lor, ele nu sunt utilizate în lunile de iarnă.

Click pe poza pentru galerie!

Caravana de informare “Importanța asocierii pentru succesul de piață al fermierilor din sectorul horticol”, organizată cu sprijinul Ambasadei Olandei, la București, a oferit prilejul de a analiză a fenomenul asocierii în horticultura românească. 
O investiție într-o seră este mult mai costisitoare și se poate face numai prin asociere. De asemenea, în România se vede o creștere a cererii de legume și fructe, susținută și de reducerea TVA la alimente de la 24 la 9%, însă producătorii individuali nu au o putere de negociere mare. Cooperativa este cea mai indicată formă de asociere pentru a rezolva aceste două probleme de organizare și de rentabilizare a producției de fructe și de legume.

Doar 20 de organizații în horticultura românească
„În 1938 aveam 500 de cooperative în toate sectoarele. Cooperativele nu sunt o invenție a comunismului. Dacă vă uitați în Belgia, 70% din lapte se colectează prin cooperative. Ideea de bază este că se resimte în România nevoia unei mai bune organizări în sectorul fructe și legume. Din păcate, nu avem acum organizare corespunzătoare. La Bruxelles au fost multe discuții privind slaba organizare în țările din centrul și estul Europei, nu este numai cazul României. Nici Polonia nu stă foarte bine la acest capitol”, spune ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
În sectoarele fructe și legume și viticultură sprijinul european se acordă prin intermediul organizațiilor de producători, dar în România sunt doar 20 de organizații. „Cea mai importantă dintre acestea a avut, în anii de la aderare, investiții de fonduri europene și naționale de 16-17 milioane lei. Cifra de afaceri a acestei organizații a fost anul trecut de 70 milioane de lei, pentru 2015. Este un caz unic, ceilalți sunt de capacitate mică”, a explicat Irimescu.

Un exemplu de asociere mai puțin reușită
Reticența fermierilor români de a se asocia în cooperative nu vine numai din tarele trecutului, ci există și exemple recente în care asociații nu se înțeleg și organizația nu funcționează cum ar trebui. Este cazul Prodlegumicola Colibași, județul Giurgiu, asociație care s-a înființat în 2006 cu 42 de familii de producători agricoli. În prezent au mai rămas cinci. „A fost grup de producători. Au fost multe neînțelegeri. S-a discutat chiar posibilitatea de radiere. Este ca într-o familie, fiecare vine cu câte o părere și la 42 de păreri este greu să găsești un numitor comun. Oamenii nu vor să fie atât de îngăduitori. Asociația la noi a fost un eșec și, dacă ar fi să o luăm de la zero, cred că nu m-aș mai încumeta, pentru că avem niște concepții bolnave. Toți se tem să nu fie furați, este lipsă de încredere. Acum există asociația, dar mai mult fiecare este pe cont propriu”, spune Denisa Mihalache (foto), unul dintre membrii asociației Prodlegumicola.
Grupul l-au înființat pentru a avea o putere de negociere mai mare cu hipermarketurile, iar de trei ani au reușit să livreze marfă către Auchan, 70% din tomatele produse. Dar și aici, din cei cinci membri rămași în asociație, doar doi contribuie la contractele de livrare. Unul este tocmai Denisa Mihalache, tânăr fermier din Colibaș, care exploatează două hectare de teren cu solarii, iar în urmă cu șase ani a primit finanțare europeană prin măsurile adresate tinerilor fermieri. Cu fondurile obținute și-a cumpărat utilajele necesare. Acum intenționează să mai depună un proiect pentru a-și dezvolta afacerea. „Am în plan un proiect pentru o seră performantă pe 1,5 ha. Sera va fi pe alt substrat decât pământul. Vreau să ridicăm și spațiul de depozitare, de ambalare și de sortare. Proiectul va avea o valoare de aproximativ 1,6 milioane de euro. Deocamdată este la stadiul de intenție, nu am pus nimic pe hârtie. Dacă se va împlini, va fi cu finanțare europeană 90% și 10% fonduri proprii”, a spus Denisa Mihalache.



ASOCIEREA ATRAGE ȘI... BANI EUROPENI
Pentru a beneficia de sprijin european - Submasura 4.1, Investiții în exploatații pomicole - și Măsura 9, Grupuri de producători în sectorul agricol -, mai întâi de toate horticultorii trebuie să comercializeze produsele prin organizația din care fac parte. Pentru investiții se poate primi un sprijin european de 4,1% din cifra de afaceri, iar procentul poate crește la 4,5%. Din această sumă, 75% sunt bani europeni, iar 25% bani naționali. Există și un sprijin pentru funcționarea organizației de producători, care este de 10% în primii doi ani, 8%, 6% și 3% în următorii trei ani.
„România a profitat de sume importante. Cea mai mare organizație de producători a primit în anii anteriori 70 milioane de lei. Sper ca în viitor cât mai mulți producători să se asocieze și să profite de fondurile europene, pentru că este un fond comun la nivel european și fiecare stat membru, în funcție de cât de bine este organizat, profită mai mult sau mai puțin de acesta”, spune Achim Irimescu.


Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 446 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?