Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Oierii amenință ANSVSA: Nu ieșim din casă de bine!

Publicat: 15 octombrie 2016 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

La începutul lunii septembrie 2016, Federația Romovis a transmis un ultimatum pentru conducerea ANSVSA: Dacă până pe 25 septembrie 2016 propunerile noastre nu sunt promovate, cerem demisia conducerii ANSVSA și vom trece la proteste în fața instituției!

Click pe poza pentru galerie!

Vor veterinari, identificare, abatoare

• Promovarea actului normativ privind dreptul fermierului de a alege medicul veterinar pe care și-l dorește pentru efectuarea serviciilor sanitar-veterinare și aplicarea Programului Strategic;

• Urgentarea apariției normelor de aplicare la Legea 191/2012 privind identificarea animalelor;

• Promovarea legislației privind înființarea abatoarelor mobile (centre locale, comunale) de sacrificare ovine/caprine. Din 25 septembrie, fermierii pot să-și sacrifice animalele reformă.

Conducerea Romovis precizeză că a cerut aceste modificări în legislația ANSVSA începând din ianuarie 2016. „Au zis că lucrează, deocamdată, la niște proiecte și după aia ne cheamă la discuții, dar timpul trece. (...) Nu mai putem rezista să nu avem niște abatoare mici. Nu ne trebuie cele mari, că noi nu putem ajunge acolo. Într-un an când vinzi mieii la jumătate de preț, prețul laptelui a scăzut, măcar reforma, care nu pleacă afară, să o poți vinde. Pe partea cealaltă, te întreabă lumea unde gășește o carne de oaie bună, și tu ai mii de oii, dar nu poți să-i dai o bucată de carne.

Și cu identificarea avem probleme și asta am cerut-o de ani de zile. Nu mai putem să stăm la cheremul medicului, care este plătit de altul și ne face lucrări nouă”, spune Nicolae Cioranu, președintele Romovis.

Astea ar fi problemele cu ANSVSA, dar mai este una, gravă: „Dacă nu rezolvă cu legea vânătorii, n-aș vrea să fiu în pielea cui ar trebui să dea răspunsul. După 6 decembrie se aplică din nou legea. Doamne dă să nu ne ajungă cuțitul la os mai repede! Nu ieșim din casă de bine!”, adaugă Cioranu.

 

Cum sunt „țepuiți” crescătorii de ovine?

În septembrie, la Târgul Agromalim de la Arad, un crescător de ovine ni se plângea că a vândut, în primăvară, ovine pentru export unei firme de Caraș-Severin și încă nu își primise banii. „Și eu am vândut fără bani. N-am luat încă banii și am vândut acum o lună. Dar când lucrezi cu firme serioase e una, și când apare un bandit, un hoț, nu prea ai cum ști, că se recomandă ca fiind omul unei firme serioase”, ne spune Nicolae Cioranu, președintele Romovis.

Acesta explică modul în care crescătorii de ovine sunt „țepuiți” de unii cumpărători și planul pentru a opri aceste practici păguboase pentru oieri. „Va trebui să vedem cum aranjăm ca fermierii noștri să nu mai muște momeli dinastea. De exemplu, vine un cumpărător la Arad și spune că îi trebuie un tir de miei, că asta îl păcălește pe fermier: un bișnițar vine cu mașina, cu remorca, dar când vine cu tirul, crezi că este serios. Pe lângă dezavantajul cu carnetul de comercializare - că semnezi că ai luat banii, fără să îi primești, și în instanță nu ne ajută cu nimic, în cazul în care nu primim banii, vine un hoț care spune că el cumpără pentru o firmă pe care o știm că este serioasă. Dacă întrebi peste două săptămâni firma respectivă, acolo nu se știe nimic. Acești cumpărători se recomandă ca și reprezentanți ai unor anumite firme pe care noi le cunoaștem. Pe fila de comercializare scrie numele unei firme, dar fermierul poate să caute la rădăcină ce e cu firma respectivă?”, spune Cioranu.

„Ne-am gândit că asociațiile trebuie să țină legătura cu firmele mari și atunci fermierul să sune la asociație când îi vine un cumpărător. Asociația să aibă relație direcă cu fermele de îngrășare și de carantină și să confirme acel cumpărător. Fermierul să aibă măcar siguranța că animalele pleacă la firma pe care se fac actele și că acea firmă există”, explică președintele Federației Romovis, care are 37 de asociații.

Despre termenele de plată, acesta spune că sunt „la înțelegere”. Prețurile sunt 5-6 lei/kg pe piața internă. La export, mielul finisat s-a vândut în sezon la 8-8,5 lei/kg. „|sta e prețul la care l-am dat eu, mai departe nu știu cât iau ei. (...) Anul trecut, pe miei de aceeași calitate și aceleași kilograme, am luat cu 60-70 de lei mai mult. Mă tot gândesc ce trebie să tai din cheltuieli ca acei 60-70 de lei să nu mă trezesc că sunt cu ei sub zero. Este anul căderii prețurilor la noi, la ovine, și cred că și la bovine”, afirmă Cioranu.

 

„Un leu în plus la preț e dublu cât subvenția la o oaie”

„Am spus-o și o spun dintotdeauna: nu subvențiile ne ridică, ne coboară prețul mărfii! Un leu în plus la kilogram este dublu cât subvenția la o oiae. Un miel finisat de 40 de kilograme ar fi 40 de lei în plus. Subvenția e 20 de lei pe oaie. (...) Și atunci, să aștept, să mă duc, să mă cert, să mă zbat pe la APIA, pe la Guvern, că de ce nu ne dau? Nu ne place chestia asta. Dă-mi un leu în plus la preț și sănătate bună!”, mai spune președintele Romovis.

Cioranu spune că singura țară care cumpără ovine vii din România în prezent este Iordania, „dar s-au oprit și ei, că au plin de marfă, nu din alte motive. E a doua oară în acest an”. Asta era situația la jumătatea lunii septembrie.

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 527 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?