Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Odată cu reluarea ciclului vegetativ, culturile trebuie hrănite

Publicat: 03 martie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Întrucât temperaturile ridicate de la sfârșitul lunii februarie au permis reluarea ciclului vegetativ al plantelor agricole, fermierii au purces la pregătirea lucrărilor de fertilizare. Acolo unde solul oferă condiții optime, s-a deschis front de lucru în câmp.

Click pe poza pentru galerie!

PRAHOVA
Fertilizarea cu azot este întârziată
În ferma agronomului Adrian Mocanu, la sfârșitul lunii februarie, se efectuau ultimele verificări și mici reparații la tehnica de mecanizare; utilajele agricole fiind în mare parte noi, mecanicii nu au avut prea mult de lucru. Potrivit agricultorului, culturile de toamnă sunt bune, cu toate că în sol se înregistrează un deficit mic de apă. Rapița, semănată pe 150 ha, a răsărit cam târziu, în schimb grâul și orzul - 400 ha, respectiv 30 ha - s-au dezvoltat corespunzător.
„Nu am intrat la fertilizat, că aici e o problemă, terenul este moale, dacă de aici încolo nu mai dă nici un îngheț, nu mai putem intra cu utilajele”, ne-a declarat fermierul prahovean. Acesta a susținut că va administra uree, aproape 200 kg/ha, îngrășământul mineral fiind asigurat pe stoc.

Motorina, bat-o vina!
„Problema este că nu mai avem bani de motorină; dacă semințele sau pesticidele le mai luăm pe datorie, motorina se livrează cu banii jos ori, în cel mai fericit caz, cu plata la o lună”, a precizat cultivatorul. Potrivit acestuia, din cauza întârzierii subvențiilor, mulți fermieri nu au bani să se apuce de campania de primăvară, „sunt în găleată rău, din lipsă de bani”.
„La ferma mea de o mie de hectare, pentru lucrările solului și semănat, consum cam 40 litri de motorină/ha, deci, la un simplu calcul, îmi trebuie cam 1,7 miliarde lei vechi. Eu pot să mă descurc, am suprafață mare și obțin producții bune, dar ce fac fermierii mici?!”, se întreabă Adrian Mocanu, care se pregătea să ajungă la adunarea generală anuală a LAPAR Prahova, al cărei președinte este.

BACĂU
„Dacă nu plouă, nu vom face grâu!”
„La noi nici nu plouă, domnule, e seceta de pe lume aicea, în Bacău!”, ne-a declarat Mihai Pantelimon, fermier ce lucrează peste 800 ha în zona Sascut și Letea. ”Nu a plouat deloc, așteptăm să vină precipitațiile ca să dăm îngrășămintele pe cele 320 ha de păioase. Aștept condiții prielnice, că dacă dau ureea acum, nu-i bine, nu intră în pământ, deoarece solul este uscat”, a precizat Pantelimon. Fermierul susține că din noiembrie trecut a plouat extrem de puțin: „doar 6 l/mp, într-una din zile, iar în ianuarie, stratul de zăpadă din câmp a avut 2 cm grosime!” Agricultorul ne spune că are utilajele pregătite pentru a administra ureea - 200 kg/ha și că în această primăvară nu va mai fertiliza fracționat. „Eu am semănat grâul în perioada optimă, am cultura bună. Plantele dau semne de trezire din repausul vegetativ, se formează a treia și a patra frunză. Anul trecut, de bine, de rău s-a făcut oleacă de grâu în zona Moldovei. Nu s-au făcut porumbul și floarea din cauza secetei, dar anul ăsta nu facem nici grâu dacă nu ne plouă. Perspectivele sunt cu foarte multe semne de întrebare!”, ne-a declarat cultivatorul.

„De un an de zile nu știm nimic de-nverzire!
Mihai Pantelimon a pus rapiță pentru cultură verde. „La ora asta, nu se știe câți bani vin pentru înverzire, ce penalități se aplică dacă nu ai făcut diversificarea cu trei culturi în procentele cerute! APIA vrea să primească cereri pentru plată de la 1 aprilie și nu se cunoaște exact care este cuantumul subvenției! Noi, agricultorii, trebuie să știm ce facem, încotro ne ducem; tot o bâlbâim de un an de zile!”, s-a pornit fermierul băcăuan.
„Agricultura trebuie abordată sistemic, potențialul de producție este diferit în Moldova, comparativ cu Banatul sau Muntenia. Mă pune pe mine din Moldova, cu secetă doi ani la rând, la aceeași subvenție cu fermierul din Banat sau din Olt sau din Brăila, unde a plouat suficient. Alta e situația la Timișoara sau la Bihor, și alta este în estul țării! Dar sunt pus în aceleași condiții de piață! De asta sunt necăjit!”, și-a vărsat oful Mihai Pantelimon.

GALAȚI
Fertilizarea cu azot, prima intervenție
Vremea bună de lucru a permis fermierilor gălățeni să treacă la fertilizarea semănăturilor de toamnă. Temperaturile ridicate din luna februarie au declanșat pornirea vegetativă a culturilor. „De ieri (18.02), am început fertilizarea la grâu (400 ha) și la rapiță (380 ha), după ce am efectuat mai multe probe de lucru. Avem în lanurile înverzite o mașină de administrat azotat de amoniu”, ne-a declarat Claudiu Gavril, fermier ce exploatează 1100 ha în nordul județului Galați. În câmp, utilajele erau conduse de Constantin Basalic, sub atenta coordonare a șefului de fermă, Titel Lupașc.
„Cu un ritm de lucru de până la 150 ha fertilizate la zi, lucrarea va fi finalizată în mai puțin de o săptămână”, ne-au asigurat agricultorii gălățeni.

ARAD
Fertilizant minune, din alge marine brune!

Și în județul Arad, culturile de toamnă sunt bine dezvoltate. Un fermier ce cultivă peste 800 ha în zona Nădlacului, cu aproape jumătate din suprafață înființată cu cereale păioase, ne spune că în urma căldurilor de la jumătatea lunii februarie, plantele de cultură au pornit în vegetație. „Terenul este încă umed; dacă mă va lăsa timpul, voi intra la fertilizat. Sunt pregătit să aplic prima nutriție a culturilor de grâu și orz cu uree, la a doua fertilizare voi folosi nitrat de amoniu și apoi Super Fifty, un îngrășământ irlandez pe bază de alge marine brune, unul dintre cele mai concentrate produse de pe piață (500 g masă uscată la litru). Anul trecut l-am folosit cu succes prin aplicare foliară de două ori la grâu și o singură dată la floare”, ne-a declarat agricultorul D.O., dorind să-și păstreze anonimatul. Și rezultatele au fost evidente în cultură, la grâu a obținut o medie de 6.450 kg/ha, pe care l-a vândut cu 70 bani/kg, iar la floare - 3250 kg/ha.




Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 - 14 martie 2016

Vizualizat: 452 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?