Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O zi petrecută la COMAGRI, în Parlamentul European

Publicat: 02 noiembrie 2015 - 11:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Europarlamentarul Laurențiu Rebega a invitat presa agrară în Parlamentul European, pentru a comunica în țară activitatea sa la Bruxelles, dar și intențiile politice viitoare. Pentru jurnaliștii agrarieni participanți, deplasarea a fost un bun prilej de a cunoaște o parte din resorturile politicii europene la fața locului, dar și să constate că aroganța instituțională, în ciuda unei poleieli de transparență, este la ea acasă la Bruxelles. 

Click pe poza pentru galerie!

Din ce în ce mai multe state nou aderate la UE privesc subvenția pe suprafață ca pe un handicap, deși inițial a fost primită ca o binefacere. Asta după ce s-au dezmeticit din visul european. Cam așa s-ar rezuma dizertația lui Laurențiu Rebega, membru în Comisia pentru Petiții și în Comisia de Agricultură a Parlamentului European (COMAGRI) și membru al grupului politic Europa Națiunilor și Libertăților, condus de Marine Le Pen, un grup care își propune redefinirea și chiar „recâștigarea” suveranității statelor integrate în UE. 

În Comisia de Agricultură a Parlamentului European, Rebega lucrează alături de 42 de europarlamentari. Comisia AGRI este un aparat tehnic, dar cu destulă amprentă politică. Oricum, aici majoritatea parlamentarilor au ceva în comun cu agricultura, mulți dintre ei fiind fermieri activi în țările lor. 

Concluzia discuției, cu totul deschisă a europarlamentarului român, este că „CE ar trebui să arate mai mult interes și respect pentru toate statele membre”. Totuși este din ce în ce mai clar că părinții fondatori ai UE și-au tăiat partea leului. Normal, doar peste tot în lume se aplică principiul democratic numai dacă majoritatea este controlabilă (sic!).

 

Un mesaj politic delicat și controversat

Rebega și-a asumat transmiterea unui mesaj politic, și anume eliminarea subvenției pe suprafață, deși știe că asta e o adevărată sinucidere politică. Poate pentru că înțelege pe deplin că niciodată subvențiile nu se vor egaliza, chiar dacă pe holurile Comisiei se vorbește tot timpul de mărirea subvențiiilor pe suprafață, însă fără a se aduce ca argument scăderea subvențiilor “celor mari”, ajutoare directe care sunt și de trei ori mai mari decât în România (chiar de zece ori mai mari decât în Letonia). Poate că europarlamentarul român știe că în această legislatură nu mai e loc de întors în ceea ce privește PAC, dar speră că fermierii din țară vor înțelege că o concurență cu fermierii din statele cu subvenții grase e sortită eșecului din start și, cum activează pe o piață comună, fermierii din țările cu subvenții reduse va trebui să evolueze la o limită cât mai de jos a rentabilității economice. Precizez că în momentul de față fermierii români au cea mai scăzută cotă a profitului din UE. 

 

PE și COMAGRI, văzute la fața locului

Parlamentul European e un for politic unde se dezbat inițiativele Comisiei Europene și ale țărilor membre în UE pe comisii, apoi ele, prin vot în plen, devin regulamente (obligatorii pentru fiecare stat membru), directive (care sunt semiobligatorii, dar cu aproape aceeași putere de reglementare ca și regulamentele) și recomandări (cu caracter neobligatoriu). Pentru a se ajunge la un consens pe o anumită inițiativă, se recurge la un întreg mecanism politic, profesional și tehnic care se sfârșește printr-o negociere politică, de cele mai multe ori cu mari compromisuri. Altfel, orice inițiativă ar deceda înainte de a fi supusă votului. Din păcate, spune Rebega, deși cei 32 de europarlamentari români sunt recunoscuți pentru consecvența demersurilor lor, de multe ori sunt lăsați în ofsaid de partenerii cu care se negociază pe proiecte. E adevărat că în Comisia pentru Agricultură se fac mai multe compromisuri profesionale, în urma cărora de multe ori fermierii români au avut de câștigat, în schimb, la compromisurile politice se pierde de cele mai multe ori și de aceea sunt evitate pe cât posibil, explică Rebega. Potrivit acestuia, cei mai apropiați parteneri politici ai României în COMAGRI sunt italienii și francezii, iar pe anumite probleme punctuale, prin intermediul europarlamentarului Daniel Buda, au fost atrași și nemții la un vot favorabil. Bineînțeles, cu mari compromisuri viitoare. 

Laurențiu Rebega a arătat cu degetul spre Comisia Europeană, care, deși pe față susține anumite inițiative propuse cu tărie de reprezentanții României, „când se ajunge la vot, ele pică, desigur că democratic, dar prin multe manevre obscure și jocuri de culise”.

Deși PE nu are rol decizional, ci de codecizie, totuși aici prin vot se poate modifica în bine sau în mai puțin bine viața a 500 milioane de suflete.

Rebega mai susține și teza că marile agriculturi europene se tem de potențialul agricol al României și de aceea se pun bețe în roată inițiativelor venite dinspre România, propuneri  care ar schimba în bine agricultura națională, cum ar fi subvenționarea refacerii sistemului de irigații - măsură interzisă de CE pe considerentul că este ajutor de stat!

 

Până la urmă, hipermarketurile fac legea

Cel puțin, așa susține Laurențiu Rebega: „Nici Parlamentul European nu e stăpân! Când reprezentanții marelui retail vin la Bruxelles să își susțină interesele, toți cei de aici tremură!” Asta pentru că în spatele acestor multinaționale sunt interese financiare, dar și mulți cetățeni europeni care depind direct sau indirect de aceste rețele. Adevărul e că nici retailul, nici procesatorii și nici fermierii nu sunt adevărații stăpâni, ci doar Măria Sa Banul. Iar banul care alimentează tot acest lanț cu cash flow vine pe axa supermarket-client. Cumpărătorii lasă aici banii, iar statele culeg ușor taxele. 

Europarlamentarul român spune că „experți ai Comisiei pentru Agricultură au întocmit un Raport privind reglementarea relației dintre furnizori și comercianți, raport care îndeamnă statele membre să ia măsuri urgente de echilibrare a puterii de negociere dintre cele două părți”. Totuși, consideră Rebega, va fi dificil de schimbat obiceiul comercial al cetățenilor care se bucură de binefacerile unui comerț aproape total sub același acoperiș, iar tocmai această dependență a cumpărătorului de supermarket dă aripi marilor rețele de retail, o putere care va avea influență în continuare, atât cât îi va permite cadrul legislativ.

 

Parlamentul European, privit prin ochii jurnalistului agrarian

Impresia inițială este de imens, de multă birocrație și chiar de o anume sofisticare lipsită de eficiență. Ca o Agora, adusă la nivel politic și chiar administrativ. Protocoale pe care nici măcar angajații nu le cunosc, hotărâri care nu produc decât efecte minore. M-a deranjat cel mai mult rapacitatea cu care politicienii de aici își apără intimitatea parlamentară. Mă refer la faptul că deși eram acreditați să facem fotografii, am fost imediat scoși din plenul Comisiei pentru Agricultură tocmai pentru că ne făceam treaba. Gustul amar că eram tratați nu ca jurnaliști europeni, ci ca un grup de imigranți, și-a făcut cumva cuib în delegația noastră.

Pe lângă cetățeni români de etnie rromă care cerșeau în Grand Place și în Piața Spaniei, Bruxelles-ul este un oraș extrem de ordonat și curat, iar în orele de vârf, deși circulația era la fel de aglomerată ca și în București, nu am zărit nici o mașină care să depășească pe liniile de tramvai coloana de mașini. Măcar din acest punct de vedere, și trebuie să recunoaștem, civilizația europeană înseamnă în primul rând respect pentru lege, respect venit din educație și din tot felul de pârghii coercitive care, de cele mai multe ori, funcționează. Iar UE a devenit un conglomerat în care, din păcate, pe lângă aceste valori europene, se transmit și practici mai puțin civilizate, iar consensul fluturat ca stindard european tinde să fie impus. 

Vizualizat: 653 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?