Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

O campanie se încheie, alta abia se pregătește

Publicat: 01 septembrie 2015 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Odată cu venirea toamnei, activitățile agricole în ferme și pe câmp s-au înmulțit. După ce au procedat la repararea mașinilor și utilajelor agricole ce vor fi folosite în campania din această toamnă, fermierii s-au preocupat de contractarea cantităților de semințe și de îngrășăminte chimice necesare noilor culturi. Pe solele unde lanurile s-au copt, formațiunile de combine au intrat la strângerea, transportul și depozitarea recoltei de floarea-soarelui și de porumb.

Click pe poza pentru galerie!

După ultimele ploi căzute, cultivatorii agricoli au trecut la executarea arăturilor și la pregătirea patului germinativ pentru însămânțarea rapiței, o cultură tot mai însemnată ca pondere în structura de producție agricolă a fiecărei ferme. 

 

DOBROGEA

Producții la jumătate față de un an agricol normal

Pentru Emanoil Aron, fermier din județul Constanța, care cultivă 2.000 de hectare de teren arabil în Ostrov-Lipnița, în sud-vestul teritoriului dobrogean, culturile de toamnă - orzul, rapița și grâul - au fost bune. „Marile surprize neplăcute ar fi la porumb - ce ocupă 200 ha - și la floarea-soarelui, cultivată pe ceva mai puține hectare, unde, la primele aprecieri, seceta pedologică instalată a înjumătățit producția, în unele parcele calamitate pierderile de recoltă depășind 60 la sută. Dar vom ști cu certitudine când vom începe să recoltăm, după 1 septembrie”, ne-a declarat Emanoil Aron, președintele Asociației producătorilor agricoli privați de cereale și plante oleaginoase Constanța. 

Frontul de ploi căzute în a doua jumătate a lunii august a dinamizat campania de toamnă, făcând posibile efectuarea ogoarele și pregătirea patului germinativ pentru semănatul rapiței. „Acum arăm și semănăm semințele de rapiță la 3-4 cm adâncime, cultura ocupă 400 ha. Solele le-am pregătit bine, în general, după o singură trecere cu utilajele specializate”, a susținut fermierul constănțean. 

În câmp, mașinile de încorporat sămânța au fost reglate corespunzător pentru rapiță și sunt mânuite cu pricepere de mecanizatorii: George Dicu, Tănase Spulber, Tudorel Paraschiv și Vasile Spulber, sub atenta coordonare a tehnologului fermei, inginerul agronom Dan Mocanu. 

 

„Prețul cerealelor e prea jos ca să mai scadă” 

În ferma dobrogeană, rapița este o cultură destul de importantă, anul acesta producția medie pe hectar înregistrând 3.800 kg. „Am avut diferite contracte de livrare a recoltei de silicve la prețuri și mai bune, dar și mai puțin bune, în funcție de inspirația de moment. Nu am încheiat înțelegeri futures; asta-i culmea, contractele care s-au făcut înainte au fost mai proaste decât cele de mai târziu, diferența de preț fiind de 50-60 euro la tonă”, a precizat fermierul, care a continuat spunând că „producția de orz am vândut-o, iar grâul îl păstrăm; există la această oră 6.000 de tone pe stoc. Acum prețul este de 155-160 euro/t, dar în lunile următoare vreau să obțin 180-190 euro/t. Consider că piața te păcălește, prețul cerealelor e destul de jos ca să mai scadă”. 

 

ÎN BĂRĂGAN

Recolte agricole cu mult mai mici decât în 2014

„Noi avem o exploatație agricolă de 14 mii de hectare; culturile principale sunt grâul - 5.000 ha, orzul - 3 mii ha, rapița - 300 ha, floarea soarelui - 3.000 ha, soia - 1.000 ha și 500 ha de porumb, dar și alte culturi. Și la noi seceta a avut efecte drastice prin diminuarea producției, cam la toate plantele agricole”, ne-a declarat Ștefan Poienaru, sălăjeanul stabilit în urmă cu o jumătate de veac în Lunca Ialomiței, acum patron al Agrofam Holding Fetești și președintele Asociației Fermierilor din România.

Producțiile estimate în lanurile cultivate din județele Ialomița și Călărași sunt cam la jumătate din cât se obținea în anii anteriori. „La grâu, la orz și la rapiță, unde am terminat de recoltat, avem deja niște evaluări, ele sunt cuprinse între 40 și 50% din producția pe care o realizam în mod obișnuit, iar pentru culturile de primăvară care se recoltează acum, e posibil să depășim procentul și să avem, în final, 60% pierderi. Dacă la cerealele păioase realizam înainte o medie de 4.500 kg/ha, anul acesta am făcut doar jumătate; la floarea-soarelui, cultura noastră preferată, și la soia, față de 3 t/ha cât recoltam de obicei, acum o să facem o tonă”, a susținut cu amărăciune fermierul din Bărăgan. 

 

Plante cu sistemul radicular leneș

Pentru Ștefan Poienaru, acest sezon de producție agricolă a avut unele particularități. Iată cum ni le-a explicat specialistul: „Credem că efectele secetei au fost amplificate de o primăvară foarte prietenoasă, caldă, cu multe precipitații, care au făcut ca mai ales culturile de toamnă, dar și cele de primăvară, să dezvolte un sistem radicular leneș, de suprafață. Venind ploile la intervale regulate, nu a mai fost nevoie ca rădăcinile să se ducă în profunzime în sol, ele au fost superficiale și atunci seceta care s-a instalat a afectat mai mult aceste culturi. Plantele și-au dezvoltat și un sistem foliar excedentar, bogat, și odată cu instalarea secetei, a apărut acest dezacord între consumul de apă al aparatului foliar și posibilitățile de asigurare a nutrienților din sol prin sistemul radicular. Cam astea ar fi observațiile despre acest an”. 

Președintele Asociației Fermierilor din România consideră că în piață prețurile au scăzut dramatic. „Până acum, jumătate din producția agricolă obținută am vândut-o, iar jumătate o ținem în siloz pentru a prinde un preț care să reflecte cât mai fidel costurile și eforturile depuse în câmp”, a susținut Ștefan Poienaru. 

 

ÎN VEST 

Fermierii au început recoltarea florii-soarelui

În extremitatea vestică a țării, la Nădlac, județul Arad, Daniel - Ștefan Bencovici se pregătea, la sfârșit de august, de recoltarea florii-soarelui. Combina era bine reglată, efectuase primele probe în câmp, iar formațiunea de transport compusă din trei tractoare cu remorcă era pregătită din punct de vedere tehnic. Lanurile de răsărită, din hibrizii Neoma și high-oleicul Talento de la Syngenta, au ocupat 25 de hectare. Din ochi, recolta era cântărită la mai mult de 2.500 kg la hectar. “Depozităm întreaga recoltă în magazie și apoi o vindem, încă nu am vrut să fac contract, mi s-a oferit 1,45 lei/kg și nu am acceptat. E mai bine ca marfa să fie în depozit, în hală, unde vine cumpărătorul, o vede și știe despre ce este vorba. Noi așa lucrăm de obicei”, ne-a declarat tânărul fermier în vârstă de 27 de ani, administratorul Întreprinderii Familiale "Benprod", care exploatează în total 132 ha. 

 

Grâul, în așteptarea… pietrelor de moară

După cum ne spune producătorul agricol, tot la loc sigur, în fermă, are depozitată și recolta de grâu. De pe cele 36 ha recoltate a obținut 7000 kg la hectar. “Situația cu grâul e un pic critică, am avut promisiuni că vor veni să cumpere. Am producție de boabe cu indici superiori de calitate, grâu panificabil, numai soiuri românești Glosa și Boema. Am semnat contracte la 0,70 lei/kg cu doi parteneri, un achizitor din Dolj și o moară din Bicaz. Acuma s-au răzgândit, nu mai vin să ia marfa și nici nu mai răspund la telefon. Amândouă variantele au fost minciună!”, a conchis arădeanul. 

Deși în zona Nădlacului, efectele secetei nu s-au resimțit așa de mult, recolta de știuleți nu va fi ca anul trecut, ci mai mică, se va stabiliza în jurul a 7-8 tone la hectar. Strângerea producției va debuta ceva mai târziu, umiditatea boabelor este încă mare. La porumb oferta de preț ajunsese la 0,65 lei/kg.

Până când va începe recoltarea florii soarelui, în jurul datei de 1 septembrie, în ferma lui Daniel-Ștefan Bencovici se ară ultimele parcele. După adunarea grâului, s-a intrat cu scarificatorul pe cele 36 de hectare eliberate de cereale, iar acum se execută o arătură adâncă. În brazdă lucrează o formație de trei pluguri. Apoi se va pregăti patul germinativ pentru rapiță, folosită cu rol de cultură verde care va fi întoarsă în primăvară. 

Vizualizat: 576 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?