Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Noul PNDR, între date și realitate

Publicat: 08 iulie 2014 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În articolul din numărul trecut al revistei (nr. 5/mai 2014, pag. 44) discutam despre necesitatea acordării unui punctaj diferențiat pentru diversele sisteme de creștere a păsărilor. În acest sens, ar trebui să avem și o abordare corectă în acordarea punctajelor pe sectoare prioritare

Click pe poza pentru galerie!

Pornim de la două dintre obiectivele Măsurii 121 - "Modernizarea exploatațiilor agricole", așa cum sunt ele prevăzute în noul PNDR: a. Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului și calității producției la cerințele pieței, inclusiv a celei ecologice, precum și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile; b. Adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare.

 

Cifrele bat socoteala din PNDR!

Pentru a formula un punct de vedere pertinent trebuie neapărat să analizăm și datele statistice pentru păsări din anul 2012, procesate de Institutul Național de Statistică, ca să vedem de unde plecăm și unde dorim să ajungem. Astfel, în anul 2012, populația totală de păsări din România era de 80.135.680 capete, din care 54.227.470 capete se aflau în gospodăriile populației.

La capitolul păsări ouătoare adulte, dintr-un total de 45.401.912 capete, un număr 37.585.614 capete se aflau în exploatații agricole individuale. Ca să fim expliciți, exploatațiile agricole individuale sunt gospodăriile țărănești, acele ferme de subzistență cu efective de până la 100 de capete, în care nu se respectă nici un fel de standard de producție iar "performanțele" sunt pe măsură.

Din datele prezentate, rezultă că din efectivul total de păsări, la sfârșitul anului 2012, 67% se regăseau în fermele de subzistență. La categoria găini ouătoare situația este și mai dramatică, 82,78% din efectiv regăsindu-se în gospodăria țărănească. Așadar, să consideri, prin neacordarea de punctaj, că sectorul avicol, cu referire la exploatațiile individuale (gospodăriile țărănești), nu este sector prioritar, mi se pare o abordare total greșită și păguboasă pentru crescătorii mici și mijlocii.

În mod normal ar trebui să existe o strategie de dezvoltare și promovare a unor anumite sisteme de creștere, în funcție de posibilitățile financiare și tehnice reale ale crescătorului român de păsări.

Promovarea acestor sisteme de creștere - tradițional pentru puii de carne sau cu cifra unu pentru găinile ouătoare - o facem din trei considerente foarte importante:

- produsul obținut nu intră în concurență cu marii producători de carne și ouă;
- se pot utiliza și pune în valoare resursele locale;
- s-ar încadra foarte bine în obiectivele măsurii 121.

Consider că în stabilirea sectoarelor prioritare ar trebui să fie studiate detaliile tehnico-economice și mai ales realitatea din teren, un argument în plus pentru promovarea tehnologiilor de creștere pentru proiectele familiale. Astfel, creșterea păsărilor în sistem semi-intensiv are la bază combinarea sistemului gospodăresc (extensiv) cu elemente de tehnologie din sistemul intensiv. Sistemul se practică în următoarele forme: creșterea pe așternut permanent; creșterea pe așternut permanent și stinghii de odihnă; creșterea pe așternut permanent și acces liber în padoc.

Avantajele sunt evidente:

- factorii de microclimat sunt controlați riguros, astfel că producția de carne sau de ouă nu mai este sezonieră;
- asigură o producție mare de carne;
- asigură o producție mare de ouă/pasăre (270-305 ouă);
- rentabilitatea economică este mare; o microfermă cu un efectiv de 300 de capete poate asigura un venit rezonabil;
- starea de sănătate a păsărilor este destul de bună;
- numărul de păsări pe mp de construcție este destul de mare (6-7 găini ouătoare/mp și 12-15 pui de carne/mp).

 

Ferma familială de păsări, exclusă din PNDR?!

O altă mare problemă este legislația națională, în totală contradicție cu cea europeană referitoare la dimensiunea fermelor. Iar proiectele de fermă familială promovate prin PNDR-ul nostru, în speță cele pe creșterea păsărilor, contravin reglementărilor europene.

De ce? Proiectele pentru fermele familiale promovate de APDRP se referă la un efectiv de 4000 capete găini ouătoare, iar OUG 108 din 27 iunie 2001 privind exploatațiile agricole specifică la Cap. II - "Dimensionarea exploatațiilor agricole":

Art. 5 - (1) Dimensiunile minime pentru exploatațiile agricole sunt: h) găini ouătoare 2.000 capete;  i) păsări pentru carne 5.000 capete.

Art. 61 - Exploatațiile agricole cu dimensiuni sub limitele prevăzute la art. 5 alin. (1) sunt exploatații agricole familiale.

Dacă legea spune că exploatația sub 2.000 capete găini ouătoare este fermă familială, atunci cum poți promova proiecte cu o capacitate de 4000 de capete pentru aceste tipuri de ferme? Mai mult, standardele de bunăstare la păsări se aplică la efective de la 350 capete găini ouătoare și de la 500 capete pentru puii de carne.

Directiva Consiliului 1999/74/CE din 19 iulie 1999 formulează standardele minime privind protecția găinilor ouătoare crescute în baterii (neîmbunătățite și îmbunătățite) și a găinilor ouătoare crescute la sol pe așternut permanent cu acces liber în padoc (și în sisteme ecologice). Aceste reglementări se aplică oricărui producător de ouă cu un efectiv minim de 350 capete, indiferent dacă ouăle sunt sau nu comercializate, folosind un cod de identificare a metodei de producție.

Directiva Consiliului nr. 2007/43/CE din 28 iunie 2007 stabilește anumite standarde minime pentru protecția puilor de carne crescuți în sistem  intensiv. Aceste prevederi nu se aplică sistemelor de creștere la sol pe așternut permanent - extensiv, creșterea la sol cu acces liber în padocuri exterioare, sistemelor ecologice pentru creșterea puilor de carne și pentru efective mai mici de 500 de capete.

L-am întrebat și pe comisarul european Dacian Cioloș dacă România poate adopta o poziție diferită față de legislația comunitară. "Comisia Europeană nu intervine în alegerile pe care le fac statele membre, atâta timp cât acestea au justificări pentru deciziile pe care le iau. Ministerul poate defini care sunt prioritățile diferitelor categorii de ferme, iar dacă va exista o argumentare coerentă în PNDR ele vor fi acceptate.

(...) În clasificarea fermelor, fiecare stat membru are definiția lui. Din acest punct de vedere nu există reguli, ci doar orientări. CE are anumite principii pentru colectarea datelor pe diferite categorii de ferme la nivel comunitar, dar în rest ne raportăm la legislația națională. Important este să existe definiții naționale și ele să fie respectate", ne-a declarat Cioloș.

Negru pe alb, cifrele și legislația vorbesc de la sine: cei care au gândit strategia de dezvoltare rurală nu au analizat nici regulamentele europene, nici tehnologiile de creștere și, cel mai grav, nici situația de fapt a aviculturii. Ori le ignoră cu desăvârșire. Dezvoltarea păturii de mijloc în agricultură, a fermelor familiale este imposibilă dacă sectorul avicol nu este considerat prioritar în PNDR 2014-2020!

Vizualizat: 582 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?