Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Noua cooperativizare: zăhărel în locul biciului!

Publicat: 02 septembrie 2015 - 08:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Sintagma „cooperativa agricolă” stârnește, pe bună dreptate, fiori reci pe șira spinării românilor care au fost deposedați de pământ în anii ’50.

Click pe poza pentru galerie!

Unii dintre ei au fost bătuți sau aruncați în închisoare din cauza opoziției fățișe față de vasta operațiune de comandă bolșevică, numită colectivizarea în agricultură. Dramele și tragediile agricultorilor români din deceniul acela întunecat au fost cercetate și date publicității. Adică sunt binecunoscute și ar fi bine să nu fie uitate. În Occident, adică în lumea liberă, fermierii au înființat cooperative agricole în mod voluntar, fără biciul statului. La noi, din păcate, lucrurile au fost împinse la extrem. Între timp, a avut loc o schimbare de sistem politic. CAP-urile au fost desființate, distruse și terenurile agricole împărțite de către comisiile de fond funciar, deseori în răspăr cu legea. 

România este din 2007 stat membru UE. În țările occidentale funcționează peste 20.000 de cooperative agricole. Ce au de făcut românii? Să dea uitării marasmul cooperativizării din anii ’50 și se străduiască să se cooperativizeze pe stil nou? Sau, dimpotrivă, să respingă ideea cooperativizării și să țină cu dinții de individualismul recâștigat în 1989? 

 

Statistici naționale și europene

Întâmplător sau nu, Legea 566 din 2004, lege numită a „cooperației agricole”, a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 22 decembrie, adică la exact 14 ani de la evenimentele sângeroase din 1989 care au cauzat schimbarea de sistem politic în România, inclusiv dispariția colectivizării din agricultură. Legea în cauză punea temelia noii cooperativizări, sub semnătura lui Nicolae Văcăroiu, în calitate de președinte al Senatului, și a lui Valer Dorneanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților. 

S-au bulucit sătenii, de data asta benevol - în baza „principiului asocierii voluntare și deschise”, cum prevede art. 8, alin. a) - să înființeze cooperative agricole? Potrivit unui document elaborat de Cogeca în 2014, în România ar fi 68 de cooperative agricole active. Florentin Bercu, director general ProAgro, mi-a comunicat că la Registrul Comerțului (RC) sunt înscrise 796 de cooperative agricole! „Nu știu de unde au scos numărul acela de cooperative agricole în România! Eu le-am furnizat date despre noua cooperativizare de la noi, am muncit trei săptămâni să strâng aceste date, dar nicidecum nu le-am comunicat eu că ar fi 68 de cooperative agricole. Chiar m-am enervat când am citit. Habar nu am ce sursă au folosit. Eu am date de la Registrul Comerțului. Avem înscrise exact câte v-am spus, adică 796 de cooperative de profil”, a precizat Bercu. „Înscrise, dar nu or fi chiar toate active”, am punctat eu. „Da, cam 30-40% dintre cele înscrise la RC sunt active”, m-a lămurit Bercu. 

Dacă, totuși, luăm de bun documentul Cogeca, bulgarii, de pildă, ar avea 900 de cooperative agricole, număr care atestă un apetit mult mai mare pentru cooperativizarea pe stil nou a vecinilor noștri de la sud. Cehii, ca să rămânem în zona fostelor țări socialiste, au 548 de cooperative, polonezii 136, ungurii 1116, slovacii 597, iar slovenii 368. Cele mai multe astfel de unități la nivel european activează în Italia: 5834! Spaniolii sunt pe locul 2, cu 3844 de cooperative, urmați de germani și de francezi care au fiecare, parcă ar fi vorbit între ei, 2400 de unități. Britanicii par refractari la cooperativizare. Au numai 200 de unități. 

 

Uite legea, nu e legea!

Legea 566/2004 a fost, pe parcurs, modificată și completată, firește. Culturile de plante modificate genetic sunt interzise la noi, dar modificarea legilor e o activitate, aș spune, frenetică. Nu intru în detalii, mă rezum la a nota că una dintre modificările importante, salutate la acea vreme de fermieri, a fost acceptarea PFA-urilor ca membri cooperatori. 

Capitolul XIII al legii de bază din 2004 (L 566) se numește elocvent: „Sprijinul statului pentru cooperativele agricole”. Desigur, un sprijin decisiv a fost chiar emiterea legii respective care a făcut posibilă înființarea cooperativelor agricole de vreme nouă, dar legiuitorul a ținut în mod expres să ofere un sprijin concret. Așadar, alin. a) al art. 76 sună cât se poate de încurajator: „cooperativele agricole sunt scutite de la plata impozitului timp de 5 ani de la data înființării”. Într-un articol publicat în Ferma, în aprilie a.c., președintele Cooperativei Agricole Braicoop, Constantin Mocanu, se plânge că ANAF nu respectă prevederile legii 566/2004 și impozitează cooperativa de parcă articolul 76 nici nu ar exista! După calculele inginerului Constantin Mocanu, în conturile cooperativei ar fi trebuit să rămână în jur de 100.000 de euro. Răspunsul primit de la ANAF sună halucinant: „«Impozitul agricol», așa cum este menționat în Legea 566/2004 - legea cooperației agricole, nu are corespondent în legislația fiscală în vigoare”. 

La ușa ministerelor Agriculturii și Finanțelor a bătut și Federația ProAgro, cu scopul de a obține pentru cooperativele agricole fie facilități fiscale, fie modificări ale Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 - „Investiții în exploatații agricole”. Să le luăm pe rând. În adresa trimisă Ministerului Finanțelor, ProAgro a cerut mai întâi „reducerea impozitului pe profitul cooperativelor agricole cu 20% în primii cinci ani de activitate”. MF a spus pas!, motivând că legislația europeană nu permite acest lucru. ProAgro a mai cerut scutirea de impozit a cooperativelor agricole în primii cinci ani de la înființare. De fapt, acest lucru este stipulat de L 566/2004, la alin. a), art 76. MF răspunde că impozitul nu se mai regăsește în sistemul de impunere românesc încă din 2002! Să te crucești, nu alta! Adică legiuitorul ar fi scutit în 2004 cooperativele agricole de un impozit care fusese desființat cu doi ani înainte să fie înființate cooperativele. 

MF a respins și solicitarea ProAgro ca TVA să nu fie aplicată de două ori, și pentru predarea, și pentru scoaterea dintr-o cooperativă agricolă a bunurilor aduse de un membru cooperator. ProAgro a mai cerut și scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, mașini și utilaje agricole, instalații de irigat și alte asemenea echipamente utilizate de cooperativele agricole. MF a respins și această solicitare, de fapt prevăzută în Legea 566/2004. MF a fost tranșant: articolul din legea respectivă ar trebui abrogat, întrucât contravine legislației europene. Dacă e așa, de ce nu l-au abrogat până acum? Oricum, un lucru e clar: MF a cam făcut praf articolul 76 al legii 566/2004, un articol plin-plinuț la vremea respectivă cu “zăhărel” legislativ. Statul a promis în 2004 un sprijin pe care nu l-a mai oferit, fie din cauza adoptării mai târziu a legislației europene, care nu permite acordarea de ajutoare de stat cu nemiluita, fie din cauza lipsei unei asumări clare a sprijinirii cooperativelor agricole. 

Cu ”zăhărel” pentru cooperativele agricole s-a umplut și noul PNDR. ProAgro a semnalat totuși MADR-ului că submăsura 4.1 nu poate fi accesată de cooperativele de gradul II și cere instituției să modifice Ghidul solicitantului astfel încât și cooperativele agricole de servicii să capete eligibilitate. ProAgro așteaptă ca ministerul să supună dezbaterii publice o serie de modificări care ar trebui aduse Legii 566/2004, pentru stimularea activității cooperatiste pe stil nou din România. 

 

Tabloul noii cooperativizări este unul dinamic, demn de urmărit. Avem deja un număr semnificativ de cooperative agricole, avem chiar și specialiști cu doctoratul absolvit în domeniul acesta. Există, pare-se, și disponibilitatea tot mai multor agricultori de a se reuni în cooperative pentru a face față noilor provocări din piața agricolă. Ministerul Finanțelor rămâne deocamdată ferm pe poziții în ceea ce privește acordarea de facilități fiscale cooperativelor, respingând solicitările primite în acest sens. Vom vedea, în timp, cum se vor așeza lucrurile. Depinde cumva și de cât de bine va fi asimilat „zăhărelul” legislativ și instituțional, că de „bici” sperăm că nu va mai fi vorba în domeniul organizării în agricultură. 

Vizualizat: 508 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?