Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Normele de venit... politice și impozitul pe... calamitate!

Publicat: 26 mai 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În ultimul timp, tot mai mulți fermieri se adresează revistei noastre cu problemele lor care nu le dau pace și le fac viața tot mai chinuitoare. Multe dintre ofurile lor sunt legate de „destrăbălarea” instituțional-administrativă și funcționărească descentralizată, cum ar zice deosebit de expresiv unii agriculturi.

Click pe poza pentru galerie!

Ion Dobre, fermier din Dobroteștii Teleormanului, exploatează prin IF (Întreprindere Familială) 620 hectare de teren agricol. „Principala mea nemulțumire constă în faptul că suntem impozitați pe norma de venit care se stabilește în funcție de cel care este în fruntea Direcției Agricole. Mulți dintre acești directori sunt afiliați politic și au dispoziție să declare o normă mare, care de cele mai multe ori nu armonizează cu județele din sud. Spre exemplu, normele anuale de venit utilizate la impunerea veniturilor obținute din exploatarea terenurilor agricole, pe anul trecut, la cereale au fost de 322 lei/ha (pentru cei ce lucrează mai mult de două hectare), iar la plantele oleaginoase - 359 lei/ha”, ne-a declarat fermierul. 

Și are dreptate; în județele limitrofe, normele anuale de venit au fost de 178 lei/ha pentru cereale și 278 lei/ha pentru oleaginoase, la Giurgiu; 220 și 260 lei/ha la Olt, iar în județul Argeș - 248 și 300 lei/ha. 

Iar în 2014, fermierii teleormăneni au fost nevoiți să scoată din buzunar 421 lei/ha (cereale) și 422 lei/ha (la plante oleaginoase). 

 

Impozit plătit pe... calamitate! 

Cultivatorul teleormănean ne-a declarat cu amărăciune că a ajuns să plătească „impozit pe venitul agricol, în condițiile în care am avut culturile calamitate: nu cred că există în lume să fie impozitat pentru ceva pe care nu l-a obținut! Am avut un proces-verbal de calamitate anul trecut, culturile mele au fost afectate de secetă și arșiță în proporție de 70 %. Și dacă ANAF nu a trimis un reprezentat în comisie, nici măcar nu a vrut să-mi diminueze norma de venit corespunzător gradului de calamitate”, declară fermierul. Și toate acestea, în condițiile în care Întreprinderile Familiale sunt considerate persoane fizice și au fost despăgubite cu jumătate din suma stabilită prin OUG de 560 lei pe hectar.

„În vreme ce Interagro, care lucrează 50 de mii de hectare și a țepuit statul ăsta cu miliarde de lei, având firmele prin nu știu ce off-shore, cred că plătește mai puțin decât mine! În opinia mea, normal și echitabil ar trebui ca autoritățile județene să stabilească diferențiat două norme de venit. Dar, ăsta-i Codul Fiscal românesc, o lege stufoasă, modificată de sute de ori, care ajunge să fie incertă, inechitabilă, ineficientă și impredictibilă pentru simplul fapt că nu are principii”, a continuat Ion Dobre.

 

Zonele defavorizate reconfigurate

O altă problemă care afectează fermierii din această parte a țării este legată de calitatea solului și stabilirea zonelor defavorizate. „Noi, în Teleorman, avem două zone pedoclimatice diferite: sudul - cu cernoziomuri, grup de soluri foarte fertile și cu aport freatic la suprafață - și nordul județului, unde predomină un sol greu, un brun roșcat de pădure, cu apă la adâncime. Anul trecut, de la jumătatea lunii aprilie și până la 1 august, la Dobrotești, precipitațiile au însumat doar... 3 l /mp. În aceste condiții, noi am realizat lucrări mai multe, care au ridicat cheltuielile pe hectar și care nu au dat rezultate în producție. În sezoanele ploioase, avem băltiri care depășesc 10-15% din suprafața cultivată, iar în condițiile de secetă se betonează terenul. Ar trebui să se redefinească zonele defavorizate. Există o localitate vecină cu Dobrotești (cu 98% votare cu înclinație pe stânga), care are zonă defavorizată. În județ, mai sunt: Scrioaștea, Roșiori de Vede, Zimnicea, Turnu Mgurele, Alexandria... Pe noi ne-ar ajuta foarte mult; nu neaparat pentru subvenția mărită, dar la depunerea proiectelor, nu numai că suntem depunctați la eligibilitate, s-ar mai adăuga 20% la partea nerambursabilă din valoarea acestora, fiind realmente un sprijin de luat în seamă și pentru micii fermieri”, a susținut agricultorul. 

 

Funcționari cu „ochelari de cal”!

O problemă mare de tot o întâlnesc fermierii în raportul instituțional cu ANAF, cu Garda de Mediu, nu mai amintim de APIA și AFIR, cu toate instituțiile descentralizate. Potrivit interlocutorului nostru, acestea sunt „îmbâcsite de funcționari slabi, total nepregătiți, fiecare având libertatea de a înțelege din legi, regulamente, ghiduri, norme metodologice ce și cum dorește sau după cum îl duce căpuțul! Am ajuns să ne documentăm înainte să ne putem proteja de ANAF care ne supraimpozitează, ne calculează impozite pe CNP, pe CUI (... ) Nu e posibil ca eu să am un singur tractor, performant, și dacă fac un proiect, să fiu autorizat la Mediu. Sunt controlat, îmi impune un anumit standard de cossumuri, în timp ce sunt destui care au coloane de TIR-uri și tot felul de utilaje și nu sunt luați în evidență, nu sunt verificați. Păi, numai cele 30 de Dustere alte organismelor de control poluează mult mai mult decât tractorul în cauză”, a susținut Ion Dobre. 

 

Nedumerire 

Acesta mai are o nedumerire: „Nu știu de ce o Întreprindere Individuală poate să aibă angajați, iar un IF nu? Odată ce am demarat niște proiecte, nu am mai putut să mai modific forma de organizare, să plec pe SRL, atunci am rămas cu IF și nu am voie să angajez oameni. Și mai este un paradox, pe IF nu ne dă voie să avem angajați și atunci trebuie să lucrez printr-o societate prestatoare de servicii cu care am contract permanent. Apoi, eu care am IF nu pot să-mi deduc cheltuielile pe proiecte pe Măsura 121 derulate (construcția unui centru de depozitare a cerealelor și modernizare fermă). Noi nu mai avem posibilitatea să ne dezvoltăm în continuare, pentru că nu putem să ne amortizăm investițiile făcute”, a opinat teleormăneanul. 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 - 31 mai 2016

 

Vizualizat: 411 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?