Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Noile tehnologii fac casă bună cu agricultura

Publicat: 12 octombrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Aflat într-un birou din centrul Bucureștiului, jurnalistul Ovidiu Popica utilizează un instrument formidabil ca să păstreze legătura vizuală cu terenurile agricole moștenite în județul Vaslui. Google Earth îi oferă șansa de a privi pământul ”de sus”, ca din zborul unei păsări. 

Click pe poza pentru galerie!

Ovidiu Popica se așază la birou și deschide calculatorul. După câteva click-uri, pe monitor apare imaginea Terrei captate de sateliți. Aplicația se numește Google Earth. După alte câteva click-uri, Ovidiu reușește să vizualizeze terenurile agricole din comuna Mânjești, județul Vaslui. Imediat identifică proprietățile sale, moștenire de familie, lucrate în prezent de câțiva arendași. Acolo e suprafața de șapte hectare, dincolo cea de patru hectare. Uite și ogorul de trei ha, situat lângă monumentul care celebrează victoria obținută de Ștefan cel Mare în bătălia de la Podul Înalt. În altă parte e suprafața de pădure de un hectar, dintr-o pădure mai mare, de 40 ha, proprietate a mai multor localnici, din păcate tăiată complet de hoți. Ovidiu a bătut într-o zi la ușa șefului de post să reclame jaful, iar omul legii, vizibil deranjat, i-a recomandat ca mai întâi să-i identifice pe răufăcători. Din fericire, vegetația a regenerat, în imaginea captată de satelit este observabilă o pată verde, distinctă față de pășunile și terenurile agricole din jur.

 

Satelitul nu minte

Jurnalistul trăiește și lucrează în București, la câteva sute de km distanță de proprietățile sale din Vaslui. Ajunge rar să calce pe pământul moștenit de la înaintași. Google Earth se dovedește un instrument extrem de util pentru monitorizarea de la distanță a terenurilor arendate. Sigur, nu este o monitorizare în timp real. Satelitul Google oferă imagini înregistrate din timp în timp, uneori la interval de un an. Cu toate acestea, instrumentul virtual s-a dovedit util în relația cu unul dintre arendași. Acesta i-a comunicat proprietarului că într-un an nu a cultivat un anumit teren. Jurnalistul a accesat baza de date furnizată de satelit și a descoperit că, dimpotrivă, suprafața respectivă fusese lucrată. Surprins, arendașul a recunoscut și l-a întrebat pe Ovidiu de unde știe că terenul a fost cultivat, a făcut cumva o vizită și a constatat acest lucru? ”Nu, i-a răspuns jurnalistul, văd terenul fotografiat de sus de satelit!” Din acea zi, în colaborarea dintre proprietar și arendaș nu și-au mai găsit locul dezinformări privind utilizarea pământului. 

 

Aventura retrocedării

Cum a ajuns Ovidiu proprietarul a 14 hectare de teren în județul Vaslui? Jurnalistul evocă figura unui străbunic, om cu picioarele bine înfipte în pământurile acelea. Avea ogoare, dar și cirezi de vite și se purta strașnic cu lucrătorii. Unicul său moștenitor, Gheorghe Popica, a avut nenorocul să prindă schimbarea de sistem politic din anii ’50, schimbare tragică pentru mulți proprietari interbelici. Gheorghe a făcut pușcărie la Poarta Albă. A rămas fără pământ și fără pădure. Intenționase cândva să ajungă notar, dar s-a mulțumit cu postul de învățător suplinitor și, în cele din urmă, de gestionar la un depozit de uleiuri pentru tractoare. 

După Revoluție, a făcut demersuri să recapete moșia tatălui său. Legea 18/1991 l-a repus scriptic în drepturi, pentru o parte din suprafață și pe alt amplasament, dar terenul rămânea în continuare în administrarea Comcerealului care, în schimbul banilor, îl plătea în natură cu o anumită cantitate de cereale. A fost votată apoi Legea 1/2000 - numită și Legea Lupu, după numele inițiatorului, Vasile Lupu, fruntaș țărănist - și familia Popica a reușit să recupereze cea mai mare parte a proprietății. ”Bunicul a murit la puțin timp după emiterea legii, dar apucase să strângă documentele necesare pentru reconstituirea întregii proprietăți. Ni s-au retrocedat terenurile pe fostele amplasamente. Am avut noroc de un secretar al primăriei competent și bine intenționat. Nu l-am recompensat cu nimic”, mă asigură Ovidiu.

 

Intră în acțiune ”Google Earth”

În 2000, anul în care s-a relansat în România lupta pentru recuperarea pământurilor, Google Earth nu exista încă. Programul a fost lansat un an mai târziu, în iunie 2001, sub numele de EarthViewer 3D, de către o companie înființată de CIA. În 2004, compania a fost achiziționată de Google, iar un an mai târziu, programul a fost redenumit Google Earth și oferit gratuit internauților din toată lumea, fiind descărcat de peste un miliard de utilizatori. E fascinant să plutești deasupra planetei și să privești de la înălțimea unui zbor de vultur relieful, satele și casele. E o plăcere pur vizuală, dar Google Earth oferă și șansa unei utilizări practice. 

 

Agricultura e unul dintre domeniile predilecte

Ovidiu a înțeles acest lucru și, pe lângă monitorizarea terenurilor sale din județul Vaslui, a abordat și profesional dezvoltarea tehnologiilor și aplicarea lor în domeniul agricol. A scris numeroase articole pentru startupcafe.ro, un proiect pe care-l coordonează în cadrul site-ului Hotnews. ”Am cunoscut la Galați un investitor în agricultură, pe Mircea Băilă. I-am demonstrat cât de utilă poate fi pentru afacerea lui utilizarea Google Earth. Într-un an, a avut băltiri pe suprafețe mari. În unele locuri, se formaseră niște mici lacuri, ca în deltă. I-ar fi fost greu, dacă nu imposibil, să evalueze pe teren suprafața afectată. Cu ajutorul Google Earth a fost simplu. Am dat câteva click-uri și am reușit să calculez fiecare suprafață ocupată de apă”, explică Ovidiu Popica. Mircea Băilă e entuziasmat de utilizarea noilor tehnologii. L-am sunat și mi-a spus că datorită sistemelor de monitorizare prin satelit, fie că vorbim de Google Earth sau de GPS, are un tablou veridic al culturilor agricole și al lucrărilor efectuate, precum și al resurselor utilizate. ”Eu nu mai am nevoie de foaia de parcurs a unui șofer. O obțin de pe GPS. Am acolo cea mai fidelă realitate. Eu pot să văd pe Google Earth toate traiectoriile unui utilaj trimis să efectueze tratamente în câmp sau ale avionului care execută stropiri. Sunt reprezentate cu linii de diferite culori și pot să văd gradul de acoperire a culturii respective. Agricultura nu mai e ca pe vremea bunicilor. Implică deja multă tehnologie”, e convins Mircea Băilă.

 

Drumul trece mai întâi pe la Oficiul de Cadastru

Pentru utilizarea Google Earth în scopuri agricole, Ovidiu a trebuit să opereze câteva transferuri de date. Nu este o operațiune complicată. Pentru cineva familiarizat cu internetul, e nevoie de puțin timp pentru a învăța să dea comenzile necesare. O condiție prealabilă este însă efectuarea cadastrului. Ovidiu și-a întabulat terenul într-un an când s-a hotărât să vândă unui localnic o oarecare suprafață de teren. De pe site-ul ANCPI, jurnalistul-proprietar de teren agricol a descărcat o aplicație numită Transdata, unde se află datele/coordonatele din teren. Aceste date au fost transferate pe Google Earth, care dispune de o rubrică numită Locațiile mele. De aici încolo, a fost simplu. ”Îmi văd perimetrele cu o abatere de 3-4 metri. E ceva pentru mine. Obțin această vizualizare ca simplu utilizator de Google, nu trebuie să plătesc nimic în plus față de abonamentul la furnizorul de internet”, mă asigură Ovidiu. 

Cadastrarea teritoriului național, un program de anvergură care din păcate se derulează lent, va facilita pe viitor accesul fermierilor la terenurile agricole via Google Earth. Ei vor fi scutiți de multe drumuri în teren. Până atunci însă vor trebui să aștepte cadastrarea generală, dacă nu se vor decide să întabuleze proprietățile pe cont propriu. 

Cât de actuale sunt imaginile? Cum spuneam, satelitul revine după un anumit timp deasupra teritoriului unde se află terenul agricol. Pentru a putea ști când sunt transmise imagini noi, Google Earth oferă utilizatorului posibilitatea obținerii unei alerte, prin activarea unei funcții din cadrul programului. 

 

În sprijinul unei colaborări oneste

 

Ovidiu are sub ochi, fotografiat din satelit, pământul muncit odinioară de bunicul și străbunicul său. În acele vremuri nu existau sateliți, numai aviatorii și Dumnezeu vedeau ogoarele și pădurile din înaltul cerului. Acum, orice utilizator de Google Earth poate călători peste mări și țări, ca plasat în nacela unui balon cu heliu. Dacă utilizatorul este arendator sau fermier, programul îl ajută în munca lui, oferindu-i simplu și gratis o mulțime de informații despre teren și culturi. Lansez în final și un sfat pentru arendașii unor terenuri ai căror proprietari locuiesc în București și nu prea vin pe la moșie: fiți onești cu ei, s-ar putea să cunoască mai bine decât dumneavoastră cum merge treaba pe ogoarele lor. Sateliții nu închid ochii!

 

 

 

DRONELE VĂD MAI BINE DECÂT SATELIȚII

Noile tehnologii fac casă bună cu agricultura. Antreprenorii au prins sensul mișcării și au înființat firme care să ofere astfel de servicii fermierilor. Utilizarea dronelor este unul dintre aceste servicii. Drona captează imagini cu un grad mult mai mare de fidelitate decât satelitul, datorită apropierii de teren. Unii fermieri au cumpărat drone pe care să le utilizeze personal. Datele obținute din teren nu sunt deseori cele mai eficiente. O dronă ieftină, prezentă pe piață la prețul de 1000 de euro, nu poate furniza informațiile importante pentru agricultor. E nevoie de o dronă scumpă, de zeci de mii de euro. ”Dacă îți iei o jucărie, jucărie rămâne. Are o utilizare limitată. Dacă vrei o utilizare serioasă, trebuie o dronă dotată cu senzori specializați care înregistrează valori legate de nivelul de vegetație, de sănătatea plantei sau de gradul de umiditate. În Occident, dronele agricole sunt folosite pe o scară tot mai largă. Imaginile furnizate de drone sunt mai ieftine. Există și la noi firme care oferă servicii de monitorizare a culturilor agricole cu ajutorul dronelor, dar sunt la început. Fermierii sunt și reticenți, dar mulți dintre ei sunt și slab capitalizați” opinează Popica.

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 508 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?