Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Noi, fermierii, ne alegem doar cu... munca!

Publicat: 22 iulie 2014 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Agricultura românească este un izvor nesecat de întâmplări și situații cel puțin bizare. Fermierii încearcă să se ajute singuri și adesea improvizează soluții pentru a ieși din bucluc. Iată ce se mai întâmplă în viața de zi cu zi a agricultorului român!

Click pe poza pentru galerie!

Vasile Stanciu, producător agricol care deține în arendă o suprafață de 400 de hectare în comuna gălățeană Băneasa, are terenul “brăzdat” de canale de irigații lăsate în paragină. Încet-încet, vechile canale au format adevărate râpe și terenul pare să “se ducă la vale”, spune fermierul. “Pe raza fermei mele se află un canal de irigații rămas după Revoluție.

Acum este distrus, cu dalele furate, iar stația de pompare a fost devastată, țevile de irigații scoase din pământ și duse la fier vechi. Acest canal, în lungime de vreo patru kilometri, care practic a ajuns o râpă, îmi înghite o suprafață de aproximativ 20 de hectare. El a fost pus în posesie pentru câțiva locuitori din sat. La mine în evidențe figurează ca teren arabil, dar nu mă pot folosi de el!” ne-a declarat Vasile Stanciu.

 

Lucrări de îmbunătățiri funciare abandonate

Fermierul susține că are la mână documentul care atestă faptul că acest canal de irigații aparținea de Întreprinderea de Execuție și Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare Galați. Acum, actualul ANIF spune că nu-l mai are pe inventar. “În zona Băneasa - Roșcani, din cauză că nu s-au mai făcut de ani buni lucrări de îmbunătățiri funciare și nici întreținerea amenajărilor, iar terenurile au început să se ducă la vale, s-au produs crăpături și râpe adânci. Or, cu râpele nu poți face agricultură!”, argumentează Stanciu.

De asemenea, producătorul agricol spune că nu se știe nici ale cui sunt drumurile din câmpul său, aflate și ele în fază avansată de degradare: ale primăriei sau ale fermierilor. Ferma lui Vasile Stanciu este împânzită de drumuri ce însumează cel puțin 20 de kilometri.

 

Discriminare la impozitare?

O altă nelămurire a agricultorului gălățean se leagă de plata diferențiată a impozitului pe venit. “Nemulțumirea mea este legată de norma de venit. Aici este o mare discriminare, pentru că se face norma de venit la nivel de județ, în loc să se facă ținându-se cont de fiecare localitate. Nu se potrivesc unele cu altele, unele au irigații, altele sunt în zone defavorizate. În plus, de ce întreprinderile individuale și PFA-urile nu sunt asimilate la fel ca și societățile comerciale.

Nu mai beneficiem de reducere la impozit la cumpărarea de mașini și utilaje agricole. Eu am luat două tractoare: unul de 140 CP, unul de 113 CP, o combină New Holland de 200 mii de euro și o semănătoare, dar nu mai pot face deducere în contabilitate. Acum, la profitul reinvestit, noi nu putem beneficia de reducere la impozit, așa cum beneficiază societățile, deși ținem evidențele contabile la fel ca și un SRL. De când am înființat Întreprinderea Individuală, eu țin contabilitate în partidă simplă, cu toate la vedere: și cheltuieli, și venituri. Este incorect ce fac Ministerul de Finanțe și Guvernul”, consideră Vasile Stanciu.

 

O nouă direcție - tehnologiile de tip intensiv

În timp ce unii fermieri se văd neputincioși “în fața sistemului”, alții caută soluții. Este și cazul lui Iulian Dragomir, un tânăr fermier din județul Brăila, care crede că a venit vremea ca producătorii agricoli să lucreze terenul intensiv, aplicând cele mai moderne tehnologii de cultivare, pentru a obține randamentul potrivit. „Eu consider că, în primul rând, fermierii ar trebui să se reorienteze către tehnologiile de tip intensiv; și asta înseamnă în primul rând irigații! Să nu mai aștepte doar de la Guvern, să se implice în repararea sistemelor de irigații sau să acorde subvenții în acest domeniu.

Trebuie ca fiecare cultivator să ia problema în propriile mâini și să investească în sistemele de irigații, în reabilitarea lor sau să-și creeze condiții prin puțuri forate, puțuri profesionale. Un puț săpat la circa 200-300 m poate să asigure apa pentru 50 de hectare, dacă este și o zonă care te ajută! Și e normal, să producă intensiv, să folosească tehnologii prin picurare, spre exemplu, la cultura porumbului!”, susține Dragomir.

 

“Suntem doar niște mașini de făcut bani pentru alții”

Agricultorul, care exploatează o suprafață de circa 100 de hectare, ne spune că numai așa fermierii români pot deveni competitivi cu agricultorii din Vest. „Aceștia au și subvenții de trei - patru ori mai mari decât noi, produc și de două ori în medie mai mult decât noi și, într-un final, noi suntem doar niște mașini de făcut bani pentru alții. Câștigătorii sunt cei care produc și vând inputurile și traderii, iar noi, fermierii, ne alegem doar cu munca! Asta este opinia mea despre agricultura din România”, ne-a declarat Iulian Dragomir. Fermierul brăilean a adăugat că în viitor „va trebui să ne îndreptăm către tehnologii intensive de producție; dacă nu putem să cultivăm o suprafață de 1.000 de hectare aplicând o tehnologie bună, mai bine să ne limităm la o suprafață mai mică, dar pe care s-o cultivăm mult mai intens!”.

 

La poarta autorităților...

Nu de puține ori, aflați în impas, agricultorii au bătut la poarta autorităților. Uneori li s-a deschis și problemele le-au fost ascultate, alteori însă, au fost “trimiși la plimbare”, ne spun aceștia. A fost și cazul lui Gheorghe Delicote, administrator al SC Taraverde SA din județul Brăila, care a căutat răspunsuri la Minister, dar nu a primt decât... o nouă pistă de căutare - internetul. „Ca agricultor, sunt nemulțumit de aprobarea proiectelor realizate pentru fondurile Uniunii Europene.

Ni se cere să facem proiecte, să atragem bani comunitari, dar sunt foarte multe hârtii de întocmit, e un întreg hățiș birocratic. Ar fi mai bine ca specialiștii din instituțiile agricole descentralizate să coboare din «turnul de fildeș», din Palatul Agriculturii (în Brăila toate instituțiile agricole își au sediul în Palatul Agriculturii - n.r.) și să mai vină și pe la noi, să ne îndrume, să vină, realmente, în sprijinul nostru, al fermierilor. Sau, când îi cauți, nu-i găsești!”, ne-a declarat Gheorghe Delicote.

 

... via internet!

Fermierul ne-a cerut nouă, jurnaliștilor agrarieni, să mișcăm mai mult lucrurile în sensul deblocării comunicării și apropierii între instituțiile statului și fermieri. „Aș vrea ca dvs., revista Ferma, la care sunt abonat și pe care o citesc cu interes, să împingeți nițel lucrurile către noi, fermierii. Am văzut că faceți de toate, informați pe toți lucrătorii din agricultură, aveți intrare la MADR, noi nu! Pot să spun că la Ministerul Agriculturii ni s-a pus o barieră!

Am încercat să intrăm să discutăm cu secretarul de stat Daniel Botănoiu pe marginea Măsurii 125 și nu am fost lăsați de la poartă, pe motiv că nu suntem înscriși în audiență! Oficialul era în cabinet, dar nu și-a găsit timp și pentru noi, agricultorii, veniți din câmpurile Bărăganului brăilean. Portarul ne-a trimis la... plimbare, recomandându-ne, referitor la problema noastră, să ne uităm pe internet, pe site-ul Ministerului! Am făcut cale întoarsă la Brăila, ne-am uitat pe site și nu am văzut mare lucru, pentru că nu era nimic clar!”, ne-a povestit fermierul.


Am fost nevoit să cumpăr combina cu banii în mână!

Acesta a precizat că din cauza acestui “cancer birocratic” a fost nevoit să-și cumpere o combină Claas Tucano 350 cu banii în mână, când ar fi putut să i se aprobe un proiect pentru care a muncit și a pierdut bani, timp și nervi. Anul acesta fermierul încearcă din nou. El are întocmită documentația pentru accesarea unei măsuri din noul PNDR 2014-2020, pentru înzestrarea exploatației agricole cu un tractor, “un Centaur echipat pentru lucrările moderne ale solului. Vrem să introducem în fermă noile tehnologii conservative pentru păstrarea apei în sol, să însămânțăm în miriște cu mașini de semănat performante”, a spus Gheorghe Delicote.

 

SCRIE-NE POVESTEA TA!

Ai nevoie de lămuriri legate de plata subvențiilor, soluții de finanțare, costuri și beneficii? Ai reușit să obții recolte bogate sau, dimpotrivă, ai înregistrat pierderi mari? Deții o fermă profitabilă sau ești abia la început de drum? Intră pe www.agroinfo.ro la secțiunea “Vocea fermierului” și scrie-ne povestea, problema sau opinia ta!
Precizare: aceste comentarii reprezintă opinii personale și nu reflectă în mod necesar poziția redacției Ferma.

Vizualizat: 446 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?