Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Nici nu i s-a “maturat” bine certificarea, că “TELEMEAUA DE SIBIU” a şi început SĂ… MIROASĂ!

Publicat: 08 iulie 2018 - 21:09
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

BRÂNZĂ ADEVĂRATĂ, NU FALSURI! În sfârşit, “Telemeaua de Sibiu” şi-a dobândit protecţia pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată (IGP). Dar iată că nici nu s-a uscat bine tuşul ştampilelor şi cerneala semnăturilor pe documentele de certificare, că recunoaşterea naţională a renumitei brânze de Sibiu a şi întâmpinat critici.

“Dreptul de utilizare a logo-ului naţional, cât şi dreptul de a comercializa produse din clasa 1.3 Brânzeturi cu denumirea Telemea de Sibiu revine EXCLUSIV producătorilor sau procesatorilor din arealul geografic, respectiv teritoriul administrativ al judeţului Sibiu, care respectă prevederile din caietul de sarcini şi sunt supuşi controlului şi certificării unui Organism de Inspecţie şi Certificare recunoscut de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, atenţionează MADR într-un comunicat de presă.

madr telemeaua de sibiu_bSursa foto: MADR

 
Reprezentanţii fermierilor şi ai procesatorilor din industria naţională a laptelui au expus unele observaţii critice referitoare la Caietul de sarcini după care s-a făcut recunoaşterea produsului, care, în opinia contestatarilor, nu ar respecta normativele după care se lucrează în industria lactatelor şi a brânzeturilor.


“Asta-i falsificarea laptelui!”
În primul rând, se aduc critici Caietului de sarcini, document care stă la baza acordării protecţiei naţionale a calităţii. Contestatarii au arătat că procentul de sare admis este mult prea mare, de până la 8%, în timp ce normativele care se aplică în industria de profil stabilesc cantităţi de maximum 4-4,5% pentru brânzeturi. Drept urmare, “Telemeaua de Sibiu” este un produs de două ori mai sărat decât alte produse similare existente pe piaţă!
De asemenea, specialiştii din sectorul lactate consideră că şi procentul de apă conţinut de proaspătul produs certificat este mult mai mare (55% pentru telemeaua maturată şi 57% pentru cea proaspătă), comparativ cu ceea ce se procesează pentru piaţă.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), este categoric: “Când tu treci la materia primă folosită ca laptele să aibă densitate 1,028 g/cmc, păi, iertaţi, asta-i falsificarea laptelui. Laptele de oaie are minim 1,033-1,036 g/cmc densitate. Deci, înseamnă că ai pus apă în el sau ai folosit lapte de vacă! Pe urmă pui umiditatea la brânză maturată aproape de cea proaspătă? Este prea mare la 55%. Pui grăsimea în materia primă sub minimul la oaie, pui proteina sub minimul la oaie? E clar că s-a vrut să se facă un lapte mixt vacă - oaie sau să pună apă”.

Dar ce facem cu oierii sibieni plecaţi în transhumanţă? De asemenea, contestatarii susţin că s-ar fi ignorat intereselor producătorilor tradiţionali de Telemea de Sibiu. Bunăoară, sunt sute de oieri din Mărginimea Sibiului ce deţin efective mari de ovine, de ordinul miilor de capete, şi care produc telemea după aceeaşi reţetă străveche, însă păstoresc oile în Apuseni, în Ţara Făgăraşului sau a Bârsei. Brânza telemea făcută de aceştia nu diferă cu nimic de cea realizată de membrii asociaţiei sibiene pentru care s-a obţinut protecţia naţională, susţin contestatarii modului în care s-a acordat protecţia naţională a produsului Telemea de Sibiu.
Potrivit procedurii, întreaga documentaţie (inclusiv caietul de sarcini) pentru brânza “Telemea de Sibiu” a fost trimisă către organismele de specialitate de la Bruxelles, pentru recunoaşterea comunitară, fiind înregistrată la Comisia Europeană cu seria PGI-RO-02473. Mai departe, doar o contestaţie din partea unui producător european ar mai putea stopa dobândirea protecţiei europene pentru “Telemeaua de Sibiu”.

„Vrem să vindem PRODUSE ADEVĂRATE, NU FALSURI!”
Florin Dragomir, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Telemea de Sibiu, spune că toate demersurile s-au făcut în respectul legii şi transparent. „S-a făcut la vedere, cu anunţ în ziare. Caietul de sarcini a fost pus pe site-ul MADR două luni de zile pentru dezbatere, contestaţii. La noi au fost mulţi ciobani care au ştiut. Când am făcut asociaţia, i-am invitat pe toţi crescătorii. Se ştia foarte bine cum stau lucrurile. Nu au venit. Au zis: «Las’ să facă ăia!», c-aşa este la noi!

Am primit certificatul de conformitate în vederea obţinerii protecţiei indicaţiei geografice protejate (IGP) de la o firmă autorizată din Bucureşti, agreată de MADR, nu am făcut-o de capul nostru! Am umblat un an de zile. Când au auzit că trebuie plătită o sumă ca să putem fi atestaţi (peste 15.000 de euro - n.n.), mulţi au renunţat. Şi dacă am fost un grup de oameni care am vrut să facem Telemeaua de Sibiu, acum după ce s-a realizat tot, hop! că nu e bine! Telemeaua de Sibiu trebuie să se facă în judeţul Sibiu, nu se face nici la Chişineu-Criş, nici în Tulcea! Noi vrem să vindem produse adevărate, nu falsuri!”


Florin Dragomir a mai precizat că „cine respectă caietul de sarcini şi îndeplineşte condiţiile, are oile care pasc în judeţul Sibiu, are un punct autorizat de prelucrare şi poate să facă brânză, va fi primit în asociaţie”.

Ofertă mică, preţ piperat
Ar mai fi un lucru de subliniat: cei zece membri ai Asociaţiei Producătorilor de Telemea de Sibiu realizează anual o producţie de aproape o sută tone de “Telemea de Sibiu”. Extraordinar de puţin faţă de cererea crescândă a pieţei. În aceste condiţii - ofertă mică/cerinţă mare -, producătorii au legitimitatea să jongleze preţul, urcându-l în categoria produselor de lux.  

Aşadar, ce avem pe piaţa internă a brânzeturilor?
Un produs adevărat, brânza “Telemea de Sibiu”, certificat IGP, aşa cum susţin producătorii, sau un produs a cărui materie primă poate fi, la un moment dat, un mixt între laptele crud de oaie şi cel de vacă, în compoziţia căruia cantitatea de apă depăşeşte jumătate din masa netă, iar procentul de sare este dublu faţă de normele admise pentru celelalte brânzeturi, aşa cum opinează contestatarii?

VA URMA...
În ediţiile din luna AUGUST ale revistei FERMA prezentăm puncte de vedere atât ale contestatarilor modului în care Telemeaua de Sibiu şi-a dobândit recunoaşterea naţională, cât şi pozitia celor implicaţi în obţinerea protecţiei acestui brand cu o tradiţie de necontestat, de care - trebuie să recunoaştem - au profitat pe nedrept, sub falsa etichetă, multi comercianţi de brânzeturi din România.

Vizualizat: 1134 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?