Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Negocierile pentru PAC s-au încheiat. Începe implementarea

Publicat: 05 august 2013 - 17:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a venit în România imediat după semnarea acordului politic între Parlamentul European, Consiliul de Miniștri și Comisia Europeană privind reforma Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2014-2020, pentru a face cunoscute prevederile finale ale reformei

Click pe poza pentru galerie!

Spre deosebire de precedentele reforme agricole comune, actuala reformă PAC a reprezentat o schimbare fundamentală, fiind pentru prima oară când se ține cont de diversitatea agriculturii din cele 28 de state membre, care au interese comune, dar istorii și nevoi diferite, a precizat comisarul Dacian Cioloș încă din deschiderea conferinței de presă.

După obținerea acordului politic privind noua reformă a PAC, Dacian Cioloș s-a declarat mulțumit privind forma finală a reformei: „Toate ideile novatoare se găsesc ca atare în reformă, deci din acest punct de vedere pot să spun că sunt mulțumit.

Nu se găsesc la același nivel de ambiție pe care l-am vrut eu la aplicare, atât convergența pentru plățile directe pentru statele membre, echilibrarea subvențiilor, cât și ambiția de convergență internă în statele membre. Gradul de ambiție a fost modulat în timpul negocierilor, în funcție de ambițiile diferitelor instituții, însă mă bucur că se deschid noi porți în cadrul PAC care vor marca cu siguranță orientarea pe care o va lua această politică în viitor”, a comentat Dacian Cioloș la București.

Cele mai multe discuții în cadrul negocierilor au fost purtate pe partea de convergență a plăților directe și pe înverzire, a explicat Dacian Cioloș. „Este pentru prima dată după zeci de ani când o reformă a Politicii Agricole Comune îndrăznește să vină cu o propunere de mișcări bugetare de la un stat membru la altul.

Adică sunt state membre care în această reformă au pierdut bani din alocarea națională, și alte state membre care au câștigat bani. În general, până acum, reformele se făceau pe un buget constant, inclusiv la nivelul statelor membre și propunerile de schimbări veneau doar la nivelul conținutului măsurilor de utilizare a fondurilor respective. Sunt state membre vechi care au pierdut bani tocmai pentru a putea realiza această convergență a plăților directe și pentru a crește subvențiile în statele membre cu subvenții mai mici decât media comunitară”, a declarat Dacian Cioloș.

Deși nu a fost cazul României, s-au purtat discuții intense și în ceea ce privește convergența internă a plăților directe. În România, după aderarea la UE, toți agricultorii au pornit cu aceeași plată la hectar, dar sunt state membre care au drepturi de plată istorice și decalajele sunt foarte mari. Negocieri de conținut au fost purtate și în privința propunerii de înverzire a plăților directe, de condiționare a unei părți din plățile directe de respectarea unor practici agricole favorabile și pentru mediul înconjurător.

 

Noutățile PAC pentru România

Noul sistem va intra în vigoare pentru administrațiile naționale de la 1 ianuarie 2014, pentru a avea timpul necesar în pregătirea procedurilor, alocărilor de fonduri pe diferite măsuri, iar pentru agricultori - beneficiarii direcți ai plăților - sistemul se va schimba efectiv din ianuarie 2015.

Ca elemente de noutate în noua PAC, se menține posibilitatea plății la hectar până în 2020. De asemenea, va exista o plată pentru fermele mici, o sumă fixă, standard, calculată din 2014 până în 2020, care se va acorda în mod simplificat, agricultorii nemaifiind nevoiți să depună cererea în fiecare an. Această sumă nu trebuie să depășească 1.250 de euro pe fermă, suma totală alocată ajungând la maximum 10 procente din cuantumul aferent pilonului I.

Există de asemenea o subvenție complementară pentru tinerii fermieri care se instalează, un surplus de 25 la sută la subvenție, în primii cinci ani după instalare. Pentru un tânăr fermier care are între 25 și 90 de hectare, fiecare stat membru are posibilitatea să decidă suprafața minimă și cea maximă pentru care acordă această subvenție.

Un alt element de noutate este posibilitatea ca România să acorde o parte din subvențiile pe pilonul I - plăți directe în sistem de plăți cuplate cu producția pentru a susține anumite sectoare sau tipuri de producție care sunt sensibile sau care sunt importante strategic pentru România, până la 13 la sută din alocarea bugetară pentru plăți directe putând fi orientată către plățile cuplate.

„Și în aceste plăți cuplate cu producția intră și 2 la sută dedicat specific pentru cultura de proteaginoase și oleaginoase, tocmai pentru a stimula producția de proteină vegetală atât de necesară în alimentația animalelor”, a explicat Dacian Cioloș.

De asemenea, statul va interveni din ce în ce mai puțin în gestiunea pieței, dar va fi întărit rolul agricultorilor prin organizațiile de producători, care vor avea o serie de facilități pentru a putea asigura o menținere constantă a prețului și a cantităților pe piață.

Una dintre problemele ridicate des de agricultorii români - plafonarea, nu a devenit obligatorie în noua PAC. „În schimb există o schemă mai flexibilă, în sensul că statele membre care doresc pot să acorde un supliment de plată pentru primele 30 de hectare dintr-o fermă. Pot să reducă plățile la fermele foarte mari si din acea economie să crească subvențiile la hectar pentru primele 30 de hectare, în toate fermele”, a explicat Cioloș.

În cadrul PNDR, pentru fermele mici vor exista scheme de susținere financiară pentru investiții simplificate. „Nu va mai exista acea primă pe ferma de semisubzistență, dar va exista posibilitatea de a acorda susținere financiară fără cofinanțare privată de până la 15.000 euro pentru o fermă mică, dar care are un mic proiect de investiții și de modernizare. Va trebui să demonstreze la final doar că investiția a fost realizată, pentru a i se închide proiectul”, a explicat Dacian Cioloș.

Pentru încurajarea colaborării dintre agricultori și cercetare, va exista posibilitatea de organizare a grupurilor operaționale constituite din cercetători, agricultori, servicii de consultanță, prin care să se finanțeze atât cercetarea, cât și transferul în practică a rezultatelor cercetării.

Un alt element esențial a fost introducerea în PNDR a posibilității de a finanța subprograme sectoriale, statele membre putând defini până la trei subprograme sectoriale pentru care să rezerve o parte din alocarea bugetară pe dezvoltare rurală pentru următorii șapte ani.

În paralel cu schema simplificată de plată pentru fermele mici, pentru a spirjini comasarea terenurilor, proprietarii care vor să cedeze terenurile (prin vânzare sau arendare către un fermier activ) vor putea să primească o plată compensatorie în PNDR echivalentă cu valoarea primei pentru plată simplificată, plus 20 la sută.

Vizualizat: 385 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?