Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Necazurile fermierilor, puse pe tapet la Conferința LAPAR

Publicat: 25 iunie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a organizat pe 18 mai a.c. Conferința Națională sub sloganul „S.O.S. - Sprijiniți Agricultura!” Ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a participat la eveniment și, neobișnuit pentru un ministru, a stat de la începutul conferinței până la marcarea concluziilor. 

Click pe poza pentru galerie!

Șeful de la Agricultură a fost secondat de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Florin Faur, și de deputatul Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Peste opt sute de fermieri veniți din toată țara au umplut sala Auditorium Pallady din București. 

 

Achim Irimescu explică de ce întârzie subvențiile! 

Necazurile care chinuie fermierul român, la acest moment, au fost dezbătute la Conferința Națională LAPAR, cu furie și nemulțumire. Prima și cea mai apăsătoare problemă este întârzierea subvențiilor. 

Ministrul Achim Irimescu a încercat să explice de ce banii ajung atât de greu la fermieri: greșelile din sistemul informatic, blocajele, contractarea târzie a modulelor care compun Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) cu care lucrează APIA la efectuarea plăților directe. "Să fie clar, APIA are o doză de vină! Dar o altă doză de vină o are Ministerul Agriculturii pentru că actele legislative au întârziat. Sigur sunt, și vă garantez că sunt, condiții și cauze, clar obiective, care au dus la acest lucru. Nu doar România are probleme în a plăti la timp banii. Marea Britanie, am un articol, în care se aduc critici serioase inclusiv Comisiei Europene pentru această politică agricolă comună care este foarte complicată. Eu încă am dubii că toți funcționarii APIA au reușit să citească întregul pachet legislativ. Pe de altă parte, iarăși vin și spun că am tot spus de-a lungul anilor: APIA, fiți atenți! Legislația de bază s-a adoptat. Regulamentul 1306, 1307, 1308 în decembrie 2013, actele delegate în vara lui 2014. Totuși, de la acel moment, modulul nu se poate realiza corect și fără erori în câteva luni. Nemții au reușit să plătească până-n 31 decembrie. Dacă perioada de plată este între 1 decembrie și 30 iunie, ideal ar fi să facem toate plățile până-n 31 decembrie”, a subliniat ministrul. 

 

Șeful APIA - omul... cifrelor

Dacă ministrul a recunoscut cine e vinovat, Florin Faur, șeful APIA, a avut o tentativă de discurs diplomatic, în care a subliniat că este omul faptelor și nu un făuritor de vorbe. La admonestările ușor violente ale fermierilor din sală, directorul general APIA a trecut repede și la cifre concrete despre plata subvențiilor. APIA a autorizat la plată: subvenția pe suprafață, plata pe înverzire sau greening și măsura 13 - plăți compensatorii pentru zone defavorizate și zone care se confruntă cu constrângeri naturale. La momentul desfășurării evenimentului, din cei 80.000 de fermieri blocați la plată din diferite probleme, abia 1.700 au fost deblocați și puși pe listele de plată. 

„Din 943.000 de fermieri, 886.000 de fermieri au depus cereri pentru sectorul vegetal, iar 57.000 de fermieri sunt exclusiv pe zootehnie. Vrem să efectuăm plăți pentru toți cei 754.000 de fermieri (care au primit deja subvenția pe suprafață - n.r.) către care am autorizat plăți pentru înverzire. Pentru 532.000 de fermieri a fost efectută plata pe înverzire pe data de 16 mai 2016 și vrem să efectuăm plăți pentru restul de 222.000 de agricultori”, a spus Faur. 

 

L’Escaille (ELO): "Nu vă vindeți fermele!”

Vânzarea terenurilor agricole cetățenilor străini a fost o altă problemă dezbătută, iar liderul LAPAR i-a propus ministrului să conceapă o nouă lege care să conțină filtre drastice cu scopul descurajării acestor tranzacții. 

”Legea este făcută prost din ambiții politice, deci a ieșit cum a ieșit. Această lege a atras multe necazuri și durere (...) Sper să împrumutăm experiența legislativă a altor state, mai democratice, și fără să supărăm pe nimeni să reușim să ne protejăm patrimoniul funciar al României așa cum au făcut Germania, Franța sau Ungaria. Prin filtrele pe care le-au introdus au reușit să-și păstreze pământul și nu văd de ce noi nu am putea face același lucru”, a spus Laurențiu Baciu, lider LAPAR. 

"Nu vă vindeți fermele, dați-le copiilor voștri. Lăsați-le moștenire!" A insistat Thierry L’Escaille, secretarul general al organizației ELO (European Landowners Organization), la care este afiliată LAPAR. 

Importăm mai mult de jumătate din alimentele pe care le consumăm este un alt necaz al fermierului român care nu-și poate vinde produsele din fermă. 

“În România intră zilnic 25 de tiruri cu pâine congelată, adică 875.000 de tone pe an. Deci, orice pâine proaspătă din aceste magazine este de fapt pâine congelată adusă din import. Comisia Europeană încurajează dezvoltarea lanțului scurt de aprovizionare cu alimente, respectiv producția locală. Trebuie să spunem că, de fapt, supermarketurile se tem de dispariția taxei de raft. Dacă dispar taxele, va scădea prețul la galantare cu cel puțin zece la sută”, a menționat deputatul Nini Săpunaru.

 

 

 


SUBVENȚII NEÎNCASATE, DAR IMPOZITATE

Impozitarea subvențiilor! Este o chestiune la limita legii, despre care a vorbit Nicolae Sitaru, membru LAPAR. 

“Ni se cer impozitele pe subvenții, o chestie de altfel discutabilă, înainte de a avea o decizie pe plata subvenției și înainte să avem un leu din subvenția pe anul anterior. Până la 31 decembrie primeam o decizie de la APIA care ne anunța ce sume vom încasa. Anul acesta, suntem pe 18 mai, n-am primit decizia, iar pe 25 februarie trebuia să plătim impozitul. Ne-am adresat autorităților. Cum procedăm în acest caz, pentru că nu știm ce impozit să plătim? Răspunsul lor a fost halucinant. Ne-au spus: sunteți administratori, așadar plătiți-vă impozitele!” a acuzat Sitaru.


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.11(172) 15 - 30 iunie 2016

Vizualizat: 502 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?