Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Modelul Agri-Mondo

Publicat: 28 martie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• o abordare modernă a tehnologiilor clasice

Click pe poza pentru galerie!

Nu întâmplător, de la Michelangelo, Da Vinci sau Botticelli, italienii sunt cunoscători într-ale frumosului. În România, și mai ales în Timiș, o mare comunitate provenită „de pe cizmă” a dezvoltat o serie de afaceri în această regiune a Europei. Italienii au descoperit potențialul dealurilor domoale ale Banatului, al solului deosebit și al deschiderii acestei zone spre arealul economic Occidental. Poate unii vor spune că și ochii scăpărători ai bănățencelor au contat în ecuație, dar, privind la amplitudinea fenomenului economic, interesul italian în regiune este, cu siguranță, mult mai serios de atât.

Agri-Mondo este una dintre companiile care și-au stabilit sediul în județul Timiș, în raza localității Hodoni, unde exploatează în prezent o suprafață de 1.040 de hectare. Societatea s-a impus pe piață prin faptul că a reușit să obțină profit în fiecare an, chiar și în perioada când cei mai mulți jucători din mediul agricol au fost doar pe linia de plutire. Dacă flerul investiției în această regiune a aparținut italienilor, succesul se datorează șefului de fermă, român neaoș, Alin Mihalache (foto), un specialist care a intuit exact care este trendul agricol al ultimilor ani.

Nici un an fără profit
„Sunt adeptul tehnologiei. Am investit în mașini ultraperformante ca să reducem costurile de prelucrare a solului și de întreținere a culturii, iar în același timp folosim produse de top. Asta înseamnă sămânță de calitate, cele mai bune îngrășăminte și pesticide”, ne-a explicat acesta. Absolvent al Institutului Agronomic din Timișoara în 1992, Alin Mihalache și-a dedicat timpul și experiența pentru a dezvolta de la zero ferma pe care a preluat-o acum 13 ani. Și de atunci, Agri-Mondo a încheiat fiecare an pe profit. La o cifră de afaceri de peste un milion de euro, profitul pe 2015 a fost undeva la 400 mii de euro.
„Dispunem de un spațiu de stocare de 5.000 de tone. Avem trei silozuri cu o capacitate totală de 3.100 tone și o magazie de 2.000 tone. În general, prin depozitare după recoltat am obținut profit. Acum însă e greu de speculat când e momentul cel mai potrivit pentru a vinde, pentru că noi nu avem o bursă a cerealelor. Anul trecut, de exemplu, la recoltare, pe tona de floarea-soarelui se ofereau 330 euro, iar în luna noiembrie noi am valorificat producția cu 370 de euro”, își amintește agronomul.
Producțiile obținute anul trecut au fost destul de bune. „La grâu am realizat în medie 6.350 kg/ha, pe o suprafață de 534 hectare, iar la orz chiar peste 7 tone, în timp ce la rapiță am obținut 3.400 kg, pe cele 233 hectare cultivate. Pentru floarea-soarelui a fost un an mai slab. Am recoltat doar 2,9 tone la hectar în medie (pe 327 hectare). Producția a fost afectată de secetă. Mai avem pe stoc 1.700 tone de grâu, pe care nu le-am valorificat. Prețurile au fost destul de mici anul trecut, dar acesta a fost trendul european. Dacă ne raportăm la inputuri, în special la pesticide, îngrășăminte chimice sau materialul semincer, la care prețurile sunt exprimate în euro, constatăm o creștere. Pe de altă parte, costul motorinei a mai scăzut, iar subvenția a crescut puțin. Deși, teoretic, prețul producției ar trebui să crească, toate prognozele bursiere pentru 2016 susțin că prețurile vor mai scădea undeva cu un minim de 6 procente”, susține bănățeanul.
Anul trecut, grâul l-a valorificat cu 65 și 70 de bani kilogramul, floarea cu 1.650 lei tona, iar rapița cu 1.400 lei tona. „Noi am ieșit pe profit cu toate culturile. Din păcate, am avut un deficit de precipitații de 180 litri pe metrul pătrat, dacă ne raportăm la media multianuală. Asta a însemnat că am pierdut o tonă din producția de floarea-soarelui. Depozitarea o facem pe calitate. Fiecare transport care vine din câmp este analizat. Noi vindem loturi mari de producție, la calitate bună, motiv pentru care obținem întotdeauna un plus de 5 până la 10 procente față de prețul pieței. Au fost ani în care am încercat să exportăm producția în afara țării fără intermediari, dar cel mai bine lucrăm cu marii traderi de cereale prezenți pe piața românească, precum Glencore, Bunge”, ne-a mărturisit fermierul.

Porumbul, exclus din planul culturilor!

Acum, circa 50-60% din suprafața cultivată este ocupată cu cereale păioase, undeva la 25% va fi cu floarea-soarelui și vreo 15-20% sunt cu rapiță. „Pentru a ne asigura rotația culturilor, mai cultivăm mazăre proteică, circa 100 de hectare. Această cultură este mult mai rentabilă decât soia, care iarăși poate suferi din cauza secetei, și e destul de ușor de valorificat pe piață. Am obținut producții medii de peste 3 tone la hectar și prețul e bun, în general”, consideră el.
Interesant este că porumbul a fost exclus total din planul culturilor încă din 2007. „Platoul Hodoniului este cu 20 de metri mai înalt decât Câmpia Banatului, deci noi ne aflăm undeva la 106 m altitudine, fapt pentru care întotdeauna în anii secetoși avem probleme. Un alt motiv pentru care am renunțat să mai cultivăm porumb este legat de incapacitatea noastră de a asigura în mod eficient o pază a câmpului. Se fură foarte mult în zonă”, se plânge acesta.

Adept al agriculturii tradiționale
Șeful fermei de la Hodoni nu face însă rabat de la calitate. „În ceea ce privește prelucrarea solului, prefer tehnologia clasică, însă mă preocupă conservarea apei. După arătura din toamnă întotdeauna fac o lucrare de scarificare și nivelare, iar în primăvară folosim combinatorul, evitând total utilajele care întorc solul. Am încercat și sistemul minimum tillage, dar am constatat că cel mai bine pentru noi se pretează tehnologia clasică. Trebuie doar să respectăm niște reguli de conservare a apei.
Pe partea de sămânță, lucrăm cu companiile consacrate. O pondere importantă o au Monsanto și Pioneer, dar folosim și soiuri de la Caussade sau Limagrain. În trecut am folosit și sămânță românească la păioase, în special cea creată de Stațiunea de la Lovrin, dar am renunțat pentru că a scăzut calitatea materialului biologic și au apărut soiuri și hibrizi mult mai performanți. Căutăm soiurile și hibrizii rezistenți la secetă. Pentru că noi ne aflăm și pe culoarul de zbor al avioanelor care aterizează pe aeroportul din Timișoara și ne împrăștie norii, rezultând un deficit de precipitații”, spune specialistul.

Doar șase angajați la o mie de hectare!
Parcul de utilaje cuprinde cinci tractoare John Deere de diferite capacități, trei combine Laverda, semănători performante, mașini de erbicidat autopropulsate, utilaje moderne de prelucrat solul. Practic, tot ceea ce are nevoie o fermă de o mie de hectare pentru a fi competitivă, deși numără doar șase angajați!
Pentru că toată responsabilitatea îi aparține și nu dorește să lase nimic la voia întâmplării, Alin Mihalache se deplasează zilnic în câmp. „Chiar dacă pierd o oră și jumate în fiecare dimineață, evaluez fiecare parcelă. Sunt dăunători, cum sunt gărgărițele la rapiță, care dacă în 2-3 zile nu ai intervenit, pot apărea pierderi de producție de 50 la sută”, avertizează agronomul.
După părerea sa, culturile se prezintă bine în acest moment. „Rezerva de apă este la un nivel satisfăcător, deși în stratul de profunzime suntem pe deficit și s-ar putea ca la culturile prășitoare să avem probleme cu umiditatea. Am observat ceva presiune de boli la grâu și orz în parcelele învecinate, unde s-a instalat septorioza, și în unele zone mucegai de zăpadă. Dar pentru că este foarte cald, ne așteptăm la primul atac de dăunători pe rapiță”, spune Alin Mihalache.



PROCESAREA PRODUCȚIEI SECUNDARE
Pentru că e greu ca să se mai extindă ca suprafață, din cauza lipsei disponibilității terenurilor în zonă, pe viitor singurele opțiuni sunt legate de partea de procesare. „În primul rând, ne-am dori să investim în producția de peleți. În mod normal, la majoritatea culturilor producția secundară este egală cu producția principală. Cine face 6 tone de grâu, teoretic obține alte 6 tone de paie. E destul să strâng o tonă de pe fiecare hectar și rezultă o mie de tone de resturi vegetale, pe care le putem apoi procesa. Peleții obținuți îi putem folosi la centrala din fermă, care acum e pe lemne. Deci automat îmi voi reduce costurile. Din profitul realizat într-un an, am putea construi această instalație”, afirmă Alin Mihalache, care mai are în plan și construirea unei mori.




Articol publicat in revista Ferma nr.5(166) 15 - 31 martie 2016

Vizualizat: 721 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?