Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ministrul Sârbu, faţă-n faţă cu fermierii din vestul ţării

Publicat: 28 iulie 2009 - 19:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
Cercetarea şi înfiinţarea de asociaţii profesionale - şansele agriculturii româneşti

România a rămas încă în anul 1965 faţă de ţările Uniunii Europene, producţiile noastre agricole sunt la nivelul de atunci al acestor ţări. Prin urmare n-o să putem fi egali cu ei. Şi aşa nu suntem egali, între subvenţii există diferenţe şi sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le renegociem”, cam aşa suna discursul Ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, susţinut cu prilejul deschiderii oficiale a celei de-a şaptea ediţii a Târgului internaţional de echipamente şi produse din domeniul agriculturii, zootehniei şi alimentaţiei TimAgralim 2009, înainte de a se întâlni cu fermierii din vestul ţării, pentru a le discuta şi rezolva problemele.

Click pe poza pentru galerie!

Acelaşi discurs lăuda tehnologia de ultimă oră folosită cu precădere în vestul ţării, unde exploataţiile au evoluat, iar suprafeţele de teren lucrate sunt mult mai mari spre deosebire de alte regiuni, precum şi dotarea tehnică de vârf a laboratorului de cercetare din cadrul USAMVB, care o depăşeşte chiar şi pe cea a laboratoarelor din Europa.

În concluzie, Ilie Sârbu vede două posibilităţi pentru ieşirea din criză a agriculturii noastre, dar nu realizabile în următorii ani, ci în timp: cercetarea, care „nu poate să ducă decât la dezvoltare”, şi asociaţiile profesionale. „Agricultura performantă din România, cea care produce pentru piaţă, are toată gama de utilaje. Agricultura de subzistenţă nu a ajuns şi nu va ajunge niciodată (să aibă utilaje performante, n.r.), fiindcă nu-ţi permţi să ai un tractor performant, de 120 sau de 140 de cai putere, şi să ari cu el jumătate de hectar.

Dacă oamenii vor ajunge la concluzia că trebuie să se asocieze, că trebuie ca asociaţiile acestea profesionale, pe produse, să prindă şi la noi rădăcină şi să devină o forţă, să poată accesa fonduilei şi banii pe care noi îi punem la dispoziţie, agricultura în ansamblul ei va ajunge la situaţia asta (n.r. - să fie performantă)”, a explicat ministrul Agriculturii.


Probleme, solicitări şi soluţii

Subvenţiile pe cap de animal pentru bovine, controlul oficial al producţiei la bovine în judeţul Timiş, criteriile de selecţie pentru cele mai solicitate măsuri de accesare a fondurilor europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, implicarea asociaţiilor profesionale din agricultură în luarea deciziilor care îi afectează direct pe agricultori, concesionarea păşunilor deţinute de primăriile comunale către crescătorii de animale, plata la timp a subvenţiilor, dar şi crotalierea ovinelor sunt principalele probleme la care fermierii din vestul ţării au solicitat răspunsuri şi soluţii atunci când s-au aflat faţă în faţă cu ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, cu directorii celor două agenţii de plăţi şi ai altor agenţii din subordinea ministerului, precum şi cu cei trei secretari de stat din Ministerul Agriculturii, în cadrul întâlnirii din data de 18 iunie a.c.

Alte solicitări ale agricultorilor privind subvenţionarea a cel puţin 40 de litri de motorină pe hectar, modificarea punctajelor de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, soluţii pentru depozitarea cerealelor, dar şi o derogare de la Ministerul Mediului care să permită agricultorilor arderea miriştilor au fost adresate de către Viorel Matei, preşedintele Federaţiei Producătorilor Agricoli din România (FNPAR). 

Am cerut subvenţionarea a cel puţin 40 de litri pe hectar pentru motorina utilizată în agricultură, deoarece se ştie că în perioade de secetă consumul de combustibil este mai mare decât în condiţii normale”, a explicat Viorel Matei. „Ştim cu toţii că în perioadele de secetă accentuată, dăunătorii se înmulţesc, iar combaterea chimică este extrem de scumpă, de aceea ne-am gândit că am putea obţine o derogare de la Ministerul Mediului pentru a obţine mai uşor avizele pentru arderea miriştilor”, a mai spus acesta. „Această posibilitate există şi în prezent, dar cei de la protecţia plantelor refuză să ne dea avizul deoarece nu avem un preaviz, dar de unde să fi ştiut că o să fie secetă şi să avem preavize?”, se întreabă agricultorii.

Agricultorii i-au mai cerut ministrului Sârbu urgentarea ordonanţei de contracarare a efectelor secetei, care, în ciuda ploilor din ultima vreme, se vor face simţite cel mai bine în recoltele reduse la care se aşteaptă, în mod realist, producătorii agricoli din zonă. Astfel, potrivit lui Viorel Matei, în zona de câmpie din vestul judeţului Timiş, agricultorii spun că producţiile obţinute în acest an nu vor fi mai mari de 2700 de kilograme pe hectar la orz şi de 2500-2700 de kilograme pe hectar la grâu. Pe lângă faptul că la cules se aleg cu puţin, când vor încerca să-şi depoziteze sau să-şi vândă producţia, agricultorii riscă să se aleagă cu mai nimic.

Aceştia au denunţat atât preţurile nejustificat de mari practicate de depozitele de cereale, cât şi practicile unor depozitari de a modifica valorile standard în favoarea lor, ajungându-se, astfel ca la porumb, de exemplu, valoarea umidităţii să fie de 17 procente, faţă de valoarea STAS de 14%, iar conţinutul de corpuri străine să ajungă de la valoarea STAS de 3%, la 5%.

Directorul general din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a răspuns acestor probleme ridicate de agricultori invocând faptul că legislaţia pentru a soluţiona măcar o parte dintre aceste probleme exista şi până acum, însă ea n-a fost aplicată, dar că „Ordonanţa care reglementează comerţul cu cereale şi care prevede obligativitatea depozitarului de a declara stocul după fiecare contract încheiat a fost recent reactivată şi că, odată cu aceasta se va face ordine în sector.


Punctaje discriminatorii: vegetal vs. zootehnic

În ceea ce priveşte punctajele de selecţie pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole, agricultorii sunt nemulţumiţi şi consideră că acordarea unui punctaj de doar 5 puncte pentru fermele din sectorul vegetal, spre deosebire de 35 de puncte acordate pentru exploataţiile zootehnice, îi dezavantajează în mod clar pe producătorii individuali din acest sector, ale căror proiecte sunt neeligibile din cauza punctajului mic obţinut, a subliniat Viorel Matei.

În replică, reprezentanţii Ministerului Agriculturii au precizat că şi proiectele pentru modernizarea fermelor vegetale pot primi un punctaj mai mare, de 30 de puncte, dacă utilizează un sistem de irigaţii, iar directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Mihai-Gavril Vădan, a precizat că din totalul de 3581 de proiecte depuse în cadrul Măsurii 121, au fost selectate până în decembrie 2008 un număr de 1287 de proiecte, două treimi dintre acestea fiind destinate modernizării exploataţiilor din sectorul vegetal.


PROBLEME ÎN FERMA VEGETALĂ

Tibi Vălan, din Jebel, judeţul Timiş, proprietarul unei societăţi comerciale cu o exploataţie vegetală de 200 hectare teren, cultivate în mare parte cu grâu, porumb şi orzoaică de primăvară, prezent la întâlnire, consideră că în discuţia fermierilor cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii s-au omis trei probleme importante: perceperea din partea firmelor a impozitului de 16% pentru banii primiţi de la UE, perioada scurtă în care se acordă motorina şi discrepanţa dintre preţul de achiziţionare a îngrăşămintelor şi cel de vânzare a grâului.

Motorina n-ar trebui să se dea începând cu luna septembrie şi până la 31 decembrie, atâta timp cât anul agricol ţine din septembrie până în septembrie. Nu avem nici bani, nici spaţii pentru a depozita atâta motorină. Ar trebui să o primim eşalonat şi nu doar pentru cultura de grâu, ci şi pentru celelalte culturi. Pe de altă parte, suntem dezavantajaţi de preţul mare al îngrăşămintelor de 98 lei/sac, în timp ce noi dăm grâul şi orzul cu 3,5-4,0 lei kilogramul”, ne-a explicat Tibi Vălan.

Vizualizat: 488 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
organizatii profesionale
|
08. 12, 2009. Wednesday 16:40
Si daca domnul ministru considera ca organizatiile profesionale pot juca un rol fundamental in dezvoltarea sctorului agricol, ce a facut pentru constituirea acestora?
2.
ha ha fonduri europene pentru cine?
|
08. 03, 2009. Monday 18:57
si eu mi-as cumpara utilaje noi cu fonduri europene dar nu am fondul meu personal si atata timp cat productia de cereale se vinde la pretul actual nu mi se renteaza sa investesc in utilaje noi...iar de birocratie nu mai zic nimic ca nu are rost.Asa stam noi in Romania ,actual, si in urmatorii 100 de ani.
1.
nicu
|
07. 30, 2009. Thursday 23:49
spune undeva dl. ministru ca ne pune la dispozitie banii de la UE ca s-ai accesam..... multi dintre agricultori sunt de parere ca , din contra ni se pun bete in roate in demersul de a accesa aceste fonduri prin multitudinea de acte care ni se cer.de ce oare o societate cu profil agricol care-i inregistrata si la re. comertului, primarie, directia agricola, apia... etc. trebuie sa aduca un munte de documente, sa faca nenumarate drumuri de la o institutie la alta a statului, iar daca se aproba (dupa cateva luni) dosarul sa fie anuntata ca este eligibila, dar fara finantare?si uio-ea-sa ajungem sa achizitionam utilaje la mana a doua...ptr. ca le luam cand avem nevoie de ele ca sa ne facem lucrarile la timp.
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?