Minimum 30 euro/tona. Preţul sfeclei de zahăr, la prima rundă de negocieri

Cultivatorii de sfeclă de zahăr care produc materie primă pentru Agrana Roman - judeţul Neamţ au iniţiat din această perioadă negocieri privind clauzele din contractul cadru de parteneriat pentru anul 2022.

Preţ mai mare cu 15-20%

Pasul înainte făcut de către fermieri a fost acceptat de fabrica de zahăr din Roman, iar pe primul loc în lista de negocieri a fost solicitarea de creştere cu minim 15-20% a preţului de bază al sfeclei de zahăr predate de către fermieri. Pretenţia cultivatorilor de sfeclă de zahăr este motivată în primul rând de creşterea semnificativă a preţurilor inputurilor agricole. ”Ne aşteptăm ca preţul de bază pe tona de sfeclă de zahăr predată fabricii să ajungă la minimum 30 euro/tonă. Din păcate, chiar dacă preţul zahărului la poarta fabricii va mai creşte, saltul nu va fi proporţional cu creşterea costului de producţie, aşa cum se întâmplă la alte culturi. Dacă, în mod concret, în anul 2021, faţă de anul trecut, am avut o creştere cu 25% a preţului la combustibil şi o dublare (sau, chiar, mai mult decât o dublare) a preţurilor la îngrăşăminte, preţurile sfeclei şi ale zahărului nu au sărit în aceleaşi proporţii. În schimb, la porumb, preţul a crescut de la aproximativ 600 la 900 lei/tonă. Aşadar, creşterea a fost de aproximativ 50%”, menţiona Ioan Puiu, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr (ACSZ) din Roman. Or, potrivit contractului, preţul de bază al sfeclei de zahăr predate fabricii s-a calculat în raport cu preţul zahărului, care, deocamdată, a rămas la 450-460 euro/tonă la Agrana Roman.

Risc major: nerealizarea producţiei

În mod constant, în ultimii 7-8 ani, cei aproximativ 210 de fermieri, membri ai ACSZ Roman, cultivă sfeclă 12-14 mii ha. ”Anul acesta, avem 207 fermieri în asociaţie. Anual, doar 5-10% dintre fermieri încep sau abandonează cultura de sfeclă de zahăr. Majoritatea covârşitoare este reprezentată de către fermierii care ştiu bine tehnologia de cultivare a sfeclei de zahăr. Toţi şi-ar dori să continue parteneriatul cu unitatea procesatoare de sfeclă de zahăr şi ar fi păcat să nu mai poată asigura materia primă pentru fabrică, dacă nu vor fi agreate condiţii financiare actualizate inclusiv în raport cu evoluţia preţurilor inputurilor. Am început mai devreme negocierile, tocmai pentru ca noi să rezervăm culturii de sfeclă de zahăr cele mai bune parcele din cadrul fermelor, după recoltarea cerealelor şi a leguminoaselor”, adăuga Ioan Puiu.

Minimum 30 euro/tona de sfeclă predată

În zona de nord-est, în ordinea dimensiunii suprafeţelor ocupate cu sfecla de zahăr, judeţele Iaşi, Neamţ şi Botoşani se află în top, aici realizând circa 70-75% din producţia totală. ”Este adevărat că ideal ar fi fost ca dispunerea suprafeţelor cu sfeclă de zahăr să fi fost într-un cerc în jurul fabricii de la Roman, cu o rază de aproximativ 70 km, pentru a putea reduce cheltuielile cu transportul. Dar, deoacamdată, aceasta este realitatea economică din zonă şi, tocmai având-o în vedere, solicitarea noastră de creştere a preţului sfeclei de zahăr s-a oprit la ţinta de minimum 30 euro/tona de sfeclă predată fabricii de la Roman”, adăuga Ioan Puiu.

Cheltuieli de 2-3 ori mai mari decât la cereale

La cultura de sfeclă de zahăr, pentru realizarea unei anumite eficienţe economice, fermierii au şansa unei subvenţii consistente. În lipsa acesteia, chiar dacă producţiile ar fi de peste 60 t/ha, cultivatorii n-ar putea susţine costurile foarte mari. ”Cheltuielile la hectar sunt de 2-3 ori mai mari decât cele de la grâu ori porumb. Chiar dacă, până acum, preţul de bază de 26 euro/tona de sfeclă predată fabricii era unul relativ bun, trebuie să ţinem cont că fermierii pierd 2-3-4 euro/tonă (10-20% din preţ), din cauza faptului că, dacă producţia de află la peste 80-100 km faţă de fabrică, aceştia suportă un sfert din cheltuiala cu transportul. Acesta este un alt punct de negociere, pentru contractul pe anul 2022, deoarece, în actualele coordonate economice şi de piaţă, producerea sfeclei de zahăr devine tot mai scumpă şi, accentuez, în absenţa sprijinului guvernamental, chiar lipsită de eficienţă”, explica fermierul.

Bonusul pe digestibilitate

Fermierii care respectă tehnologia de cultură a sfeclei de zahăr şi care utilizează soluţii moderne de protecţie a plantelor, reuşesc să îşi crească veniturile ca urmare a încasării unor bonusuri acordate de către fabrică pentru producţia cu o digestie ridicată. Valoarea respectivelor bonusuri poate creşte cu 20-30% preţul producţiei standard, respectiv producţia cu un conţinut de zahăr de 16%.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi