Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Minimisul pentru reproducție: beneficiari și sume

Publicat: 05 septembrie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Pentru a nu rămâne mai prejos de predecesorul său cu rang politic, ministrul tehnocrat al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a decis să acorde un nou ”ajutor de minimis pentru achiziționarea de către producătorii agricoli de berbeci/țapi de reproducție din rasele specializate”. 

Click pe poza pentru galerie!

Desigur, decizia nu a fost încă oficializată, fiind numai la stadiul de proiect de HG, postat pentru dezbatere publică, în data de 5 august, pe site-ul ministerului, urmând să intre, după zece zile de la publicare, pe traseul inter-ministerial pentru avizare: o semnătură de la Finanțe, una de la Ministerul Afacerilor Externe și încă una de la Justiție. Cum miniștrii tehnocrați nu au luat vacanță ca parlamentarii, ne putem aștepta ca documentul să circule rapid pe traseul procedural și să fie adoptat într-una din următoarele ședințe de guvern pentru a-și produce efectele. HG trebuie adoptată rapid, fiindcă impune termenul de 15 septembrie a.c pentru depunerea dosarului la direcțiile agricole județene și termenul de 30 septembrie a.c. pentru depunerea la dosar a copiilor certificatelor de origine a berbecilor/țapilor de reproducție din rase specializate, vizate de Oficiul județean de zootehnie. Așadar, termene scurte, pentru respectarea cărora e nevoie de timp și de multe vizite pe la diverse instituții publice. Să nu mai spunem că fermierii trebuie ca în acest interval de timp să găsească deja berbecii/țapii de rasă și să-i și achiziționeze. Cel mai probabil, fermierii bine informați și-au pregătit deja documentația și așteaptă adoptarea HG pentru a aplica. 

Mulți alți fermieri habar nu au că MADR-ul oferă acest ajutor de minimis și, oricum, chiar dacă află, din mass media sau chiar de pe site-ul ministerului, sunt prea sceptici față de birocrația autohtonă ca să mai bată pe la ușile birourilor. 

 

Județul Arad, „aspiratorul” de bani

Cum schema de ajutor de minimis pentru achiziționarea de berbeci/țapi de rasă nu este o noutate în zootehnia românească, fiind aplicată și în trecut, în baza HG 873/2014, în timpul mandatului lui Daniel Constantin, considerăm că este util pentru fermieri să vedem cum a fost aplicată. Din fericire, am descoperit pe site-ul MADR, la rubrica Agricultura/Creșterea animalelor/Liste beneficiari ajutor de minimis, numele și sumele primite drept ajutor de minimis pentru achiziționarea de reproducători de rasă din sectorul ovine/caprine, dar și pentru achiziționarea de juninci de rasă. Este un bun exemplu de transparență instituțională. Subvențiile agricole și ajutoarele de minimis sunt acordate din bani publici iar contribuabilii, fermieri sau nu, au dreptul să știe pe cine și cu ce sume ajută statul din bugetul public. Banii acordați pentru achiziționarea exemplarelor de rasă au fost: ”maximum 2.500 lei/cap berbec de rasă specializată și maximum 5.000 lei/cap junincă din rasă specializată”. 

Să facem, așadar, o scurtă analiză a listei. Arad este județul unde au ajuns cei mai mulți bani: 2.300.080 lei, împărțiți la 54 de beneficiari, mulți dintre ei încasând sume cuprinse între 30.000 și 57.500 lei. Precizăm că lista MADR-ului nu disociază beneficiarii în funcție de sectorul de activitate, ovine/caprine sau bovine și nu conține date despre rasele de animale achiziționate. 

 

Câți bani au ajuns în Harghita și Bistrița-Năsăud

Pe locul 2 în clasament se află județul Harghita, unde au ajuns din bugetul național 1.987.012 lei, împărțiți la un număr de 66 de crescători de animale. Pe locul 3, în clasamentul sumelor primite ca ajutor de minimis se află județul Bistrița-Năsăud. Aici au ajuns 1.311.021 de lei, pentru 82 de beneficiari: 65 oieri și 17 crescători de vaci. În sectorul ovine un singur fermier a achiziționat 23 de berbeci, numărul maxim permis de HG 873/2014. Fermierul se numește Lucian Uilean și este din Valea {ieului. L-am cunoscut anul trecut la târgul din Poiana Sibiului. Având numărul de telefon al oierului, l-am sunat”: ”Ce faceți, dl. Uilean?” ”Ia, construiesc un fânar” ”Ați primit ajutor de minimis pentru berbeci?”, îl întreb. ”Da, am cumpărat 23 de berbecuți din rasa Țurcană de la cineva din Maramureș. Sunt în Registrul Genealogic de la Hunedoara, la Andreșoi”, îmi răspunde. ”De la cine ați cumpărat berbecii din Maramureș?”, insist cu întrebările. ”Păi cum să vă spun, îi de întins la vorbă, no”, m-a asigurat omul. Mi-a fost clar că fermierul nu e dispus să ofere detalii despre furnizorul care a beneficiat finalmente de cei 57.500 de lei oferiți de stat pentru achiziționarea de berbeci de rasă. Misterele pieței românești!

 

Două județe fără fermieri eligibili

Urmează în clasament județul Timiș, locul 4, aici fiind virată suma de 1.057.077 lei, beneficiari fiind 50 de fermieri, cei mai mulți dintre ei primind peste 40.000 de lei fiecare pentru achiziționarea de animale de rasă. Vin apoi județele unde au fost virate sume de câteva sute de mii de lei, cum ar fi Covasna (880.800 lei), Satu Mare (808.688 lei) și Mureș (788.187 lei). Sunt și județe unde au ajuns sume de ordinul zecilor de mii: Iași (34.760 lei), Dâmbovița (89.200 lei) sau Ilfov (12.480 lei), după cum sunt două județe ai căror fermieri nu au întrunit condițiile de eligibilitate pentru achiziționarea de animale de rasă: Olt și Vrancea, deși efectivele de ovine și bovine în aceste două județe sunt mari. Potrivit statisticilor, în Olt se aflau în aprilie 2916, 36.418 bovine și 306.774 ovine, iar în Vrancea, 42.577 bovine și 328.531 ovine. Desigur, dacă aveți curiozitatea și răbdarea să aflați datele complete, o puteți face accesând site-ul MADR, la rubrica menționată. Nu știm exact câți berbeci au fost cumpărați în total cu banii oferiți de stat, dar sperăm că scopul acordării acestui ajutor de minimis a fost atins: ”Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmărește eficientizarea activității sectorului de creștere a bovinelor și ovinelor prin reorientarea exploatării acestora prin achiziția de rase specializate pentru producția de carne și lapte”. Așa sună un fragment din HG 873/2014. Ce știm sigur e că banii alocați de la bugetul de stat au ajuns finalmente în conturile furnizorilor de animale de rasă. Ei sunt adevărații beneficiari ai banilor. Fermierii se aleg cu niște exemplare de reproducție de la care așteaptă minuni. 

 

Posibili aplicanți

Bun, am văzut cine a beneficiat de ajutorul de minimis pentru berbeci/țapi de rasă și juninci de rasă, dar au rămas destui fermieri care nu au beneficiat de acest ajutor. Am sunat câțiva crescători de animale să aflu de ce nu au ajuns și ei pe lista analizată anterior. Marcela Istrate împreună cu soțul ei, Ion Istrate, duce greul unei ferme zootehnice situate în com. Vlădeni, jud. Brașov. Au un efectiv mare de ovine, dar și bovine, peste o sută de capete din rasa Bălțată Românească. Marcela nu a știut că statul a acordat ajutor de minimis pentru achiziționarea de berbeci de rasă: ”Aș fi aplicat. Se mai acordă? Da, aș fi interesată”. I-am recomandat femeii să citească revista Ferma, dar să acceseze și site-ul ministerului. ”Din păcate, nu am internet la stână...”, mi-a replicat fermiera.

L-am sunat și pe amicul nostru din Dragalina, jud. Călărași, Stelian Mușat, care a introdus în turma lui de oi din rase autohtone berbeci din rasa Dorper. Potrivit blogului fermadorper.wordpress.com, ”Dorper este o rasă de oi de carne, formată în anii ’30, în regiunile aride din Africa de Sud, prin încrucișarea unei oi din rasa Blackheaded Persian (persiană cu cap negru, o rasă de oi cu păr, nu cu lână) cu un berbec englez de rasă Dorset Horn”. Este o rasă de carne, oaia ajungând rapid la o greutate de 75-85 de kg, în timp ce berbecul atinge 120-140 de kg. Rasa Dorper nu a figurat pe lista cu rase specializate a vechii HG, nu figurează nici pe lista proiectului de HG supus dezbaterii. Prin urmare, Stelian nu ar fi fost eligibil, dacă s-ar fi hotărât să aplice pentru Dorper. 

L-am căutat la telefon și pe Adrian Suciu din com. Criț, jud. Brașov. Adrian crește capre din rasa Saanen, o rasă prezentă pe lista MADR, dar nu a aplicat pentru ajutorul de minimis acordat în 2014. ”N-am știut. Eu țapii i-am cumpărat de la Constanța, cu 400 de euro bucata. I-am ținut doi ani și i-am scos de la montă. Acum am metișii mei. M-ar interesa să primesc ajutor de minimis”, spune crescătorul. 

Avem, așadar, fermieri care au fost pe fază și fermieri lipsiți de informații sau care nu au întrunit toate criteriile de eligibilitate, cum s-a întâmplat în județele Olt și Vrancea, unde nici un crescător de animale nu a cumpărat cu bani de la stat măcar un singur exemplar de rasă. 

O noutate a HG aflată în curs de aprobare este scăderea plafonului minim pentru efectivele eligibile. înainte, fermierul trebuia să aibă minim 150 de ovine, în prezent sunt de ajuns 60. Teoretic, numărul beneficiarilor viitorului ajutor de minimis ar trebui să fie mai mare. Din păcate, fermierii care au efective mici sunt și cel mai puțin informați. Ei sunt, totuși, siguri de un lucru: oile lor nu vor rămâne nemârlite.

 

 

 

OPINIILE FERMIERILOR SUNT ÎMPĂRȚITE 

Unii consideră că ajutorul de minimis este binevenit, alții susțin că schema este lansată pentru satisfacerea intereselor comerciale ale furnizorilor de exemplare de rasă. Pavel Iovăneasă, președinte al Asociației ”Retezat-Hațeg”, a beneficiat în 2014 de ajutor de minimis, reușind să cumpere 12 berbeci din rasa Țurcană, varietatea Brează. ”I-am achiziționat de la o fermă de lângă Hațeg și, potrivit angajamentului, îi am încă în proprietate”, m-a asigurat fermierul. Iovăneasa a citit noul proiect de HG și are două observații de făcut: ”În primul rând, MADR-ul sau ANARZ-ul ar trebui să publice lista cu toate fermele care au berbeci/țapi cu certificat de origine, ca să știe clienții unde să meargă și, în al doilea rând, berbecii oferiți spre vânzare să aibă analizele la zi”. 

Gheorghe Mihăescu, președinte al Asociației ”OviTim Miorița” Timiș, e sceptic în ceea ce privește eficiența ajutorului de minimis. ”Nu am avut pe nimeni în asociație care să fi beneficiat de acest ajutor de minimis. Schema de minimis e bună să pună pe picioare pe cine trebuie. Sunt vânduți berbecii care nu ajung la export. 2500 de lei pentru un berbec?! Iau de pe piață un berbec bun cu 800 de lei”, consideră Mihăescu. În schimb, Nicolae Cioranu, președintele Federației ”Romovis”, consideră suma oferită de stat pentru achiziționarea unui berbec ca fiind una medie, raportată la prețurile din piață: ”Sunt vânduți berbeci și cu 4000 de lei. Ajutorul de minimis se justifică, e un drept al fermierilor”.

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(177) 1 - 15 septembrie 2016

Vizualizat: 469 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?