Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legea vânătorii, „blocată” într-o nouă etapă a negocierilor

Publicat: 03 martie 2016 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Comisia de Agricultură din Camera Deputaților a propus ca posibilă soluție pentru a mulțumi toate părțile implicate în modificarea Legii vânătorii (oierii, vânătorii, cultivatorii de cereale) formarea unei subcomisii de lucru.

Click pe poza pentru galerie!

Până în prezent, discuțiile acestui grup de lucru s-au canalizat doar pe articolul 23, literele “c” și “k” și pe capitolul privind despăgubirile.

Subcomisia este formată din doi reprezentanți ai vânătorilor, câte unul de la fiecare federație a oierilor, câte un delegat de la organizațiile Pro Agro, LAPAR și Agrostar, precum și deputații Petru Daea, George Scarlat și Ion Melinte, după cum a informat Nini Săpunaru, președintele Comisiei de Agricultură. „Acum lucrăm fără să așteptăm Senatul. Am discutat pe articolul privind despăgubirea pagubelor făcute de animalele sălbatice. Pășunatul este în Legea zootehniei. Începem să lucrăm pe amendamente la Legea vânătorii. Când vine legea la Comisie, intrăm cu ea în procedură de urgență în Parlament. Cred că în maximum o lună putem avea legea”, a declarat Săpunaru în ședința susținută pe 9 februarie.

Ce propun deputații?
La subiectul „despăgubiri”, o propunere a vizat ca gestionarul fondului cinegetic să facă plata acestora. „Propun un amendament la art 13, alin 82, lit. a, să se introducă litera a1: pentru pagubele produse în fondurile cinegetice din extravilan la culturile agricole să răspundă gestionarul fondului cinegetic în cauză. De la momentul anunțului, în termen de 5 zile, să fie despăgubit fermierul respectiv”, spune Ion Melinte. Referitor la acest punct, deputatul Nechita Dolha, a spus că „Reglementările privind despăgubirile sunt clare, dar suntem noi în stare să dăm termenul limită până când se face despăgubirea?”
În privința pășunatului, deputatul Marin Anton a propus „ca proprietarul de pământ să dea acordul pentru a pășuna pe terenul lui”, în timp ce George Scarlat a propus ca „între 6 decembrie și 31 martie, pe terenurile proprietate a deținătorilor de animale sau pe terenurile proprietate a altor persoane, cu acordul scris al acestora, se poate efectua mișcarea de efective de animale și pășunarea. Rămâne în dezbatere”.

Ce vor oierii?
Pe lângă renunțarea la limitarea numărului de câini, oierii au cerut să se stabilească clar cui îi revine plata despăgubirilor provocate de animalele sălbatice, precum și perioada de pășunat. „Noi vrem să colaborăm. Vânătorii ori se înțeleg cu noi și ne dau ceva, ori să-și îngrijească vânatul în păduri sau pe terenurile pe care ei și le cumpără. Nu suntem de acord cu pășunatul pe terenul altuia, dar eu nu pot sta cu 2.500 de oi închise din 6 decembrie, cu subvenția de 6 euro, și până în aprilie. Suntem, și așa, falimentari. Dacă ținem oile 150 de zile cu o jumătate de kilogram de porumb și două de fân, primăvara nu ne acoperim cheltuiala”, a explicat Ioan Câmpian, președintele Federației ProOvis.
Federația Oierilor de Munte propune reexaminarea legii: „Legea încalcă dreptul la proprietate privată, libertatea conștiinței și dreptul la protecția bunurilor. Dacă vor vânătoare, să-și îngrădească terenurile și să-și țină vânatul”, a afirmat Eugen Gonțea, liderul oierilor de munte.

Ce solicită vânătorii?
Obligația despăgubirii pagubelor provocate de vânat a fost principala problemă ridicată de vânători. Aceștia au invocat faptul că legea nu reglementează corect dreptul de vânătoare. „Singura excepție care poate schimba complet conținutul legii este cui aparține dreptul de vânătoare. În România și în alte țări europene vânatul este al statului și statul reglementează tot”, spune Neculai Șelaru, președinte al Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS). De aceeași părere este și Cătălin Vrabie, președinte al Federației Cinegetice Independente din România, care propune ca plata despăgubirii să revină statului.

Și cultivatorii de teren au un cuvânt de spus!
Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, a constatat că nu există decât drepturi, fără obligații pentru vânători. Referitor la distrugerea culturilor de către oieri, Baciu a propus ca Ministerul Agriculturii să ceară crescătorilor de animale să demonstreze că au suficient teren pentru a asigura hrana animalelor. „MADR ar trebui să introducă un criteriu de legitimitate, ca atunci când se înscrie la APIA, fermierul să facă dovada că are suficient teren pentru numărul de animale, să le întrețină atât la pășunat, cât și pe timpul stabulației”, a spus Laurențiu Baciu.
Discuții aprinse a ridicat și subiectul încălcării dreptului de proprietate. „Ar trebui să avem în vedere ca proprietarul de teren să-i dea acceptul celui de la fondul de vânătoare să pătrundă pe terenul lui. La art 45, alin 1 asociațiile de vânători au devenit agenți constatatori. Mi se pare nelegal acest articol și trebuie să ne aplecăm asupra lui”, avertizează Emil Dumitru, președintele Pro Agro.


SUBCOMISIA LUCREAZĂ, DAR PROBLEMELE SUNT DEPARTE DE A FI REZOLVATE
Sindicatul Național al Crescătorilor de Ovine și Caprine, afiliat la Agrostar, este nemulțumit de modul în care factorii de decizie au înțeles să modifice Legea 407/2006. „Trebuie modificată Legea în ansamblu, nu doar unele articole. Ultima întâlnire a arătat încă o dată că nu există bunăvoință”, a declarat Marcel Andrei, președintele Sindicatului, motivându-și nemulțumirea: „litera c (privind pășunatul - n.r.) a rămas să fie abrogată, această sarcină revenind Ministerului Agriculturii, iar la litera k (numărul de câini - n.r.) au fost menționate trei propuneri care urmează să fie aprobate în Comisia de Agricultură de la Camera Deputaților. Dar articolele care vizează încălcarea dreptului de proprietate nu sunt luate în discuție, ceea ce face ca, pe fond, Legea vânătorii să rămână o lege care încalcă un drept fundamental: dreptul la proprietate”.




Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 - 14 martie 2016

Vizualizat: 332 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?