Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Legea care a creat haos

Publicat: 15 mai 2015 - 08:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

• E nebunie! Și în piață, și la primărie!”

Click pe poza pentru galerie!

În primele zile de la intrarea în vigoare a noilor reglementări prevăzute de Legea 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, piețele agroalimentare din Galați sunt aproape goale.

Marți, 5 mai 2015, am luat pulsul pieței de gros a municipiului Galați. La primele ore ale dimineții nu am mai întâlnit forfota de altădată. Am remarcat foarte puțini producători, dar ceva mai mulți comercianți. Spații goale, clienți tot mai puțini, sortimente de marfă în cantități reduse. Până și prețurile s-au aliniat... lipsei cererii!

Cu sau fără acte legale?
Doi zarzavagii din Ziduri, județul Buzău, aveau o dubiță plină cu ceapă verde. Nu știau mare lucru despre atestatul de producător, iar de carnetul de comercializare, nici vorbă. Ei lucrau “pe vechi”, cu carnetul de producător. Primăria buzoiană le-a aplicat o ștampilă pe carnet și haida la piață, la vânzare. Ulterior, ne-au declarat că vor strânge marfa și vor pleca la Ziduri să obțină hârtiile necesare pentru piață.
Alături, o producătoare agricolă din comuna gălățeană Umbrărești vindea varză din autofurgonetă, la prețul de 2,8 lei/kg. Nu avea nici ea actele prevăzute de noua lege a pieței. “Am lăsat bărbatul în comună pentru că vor veni cei de la APIA și vor ține o ședință de instruire. Primăria nu ne-a eliberat documentele, deși noi am depus cerere de câteva zile. Ne-au zis că nu le-au primit de la Consiliul Județean”, ne spune precupeața.
Florin Stan, un vechi piețar, își așeza marfa spre vânzare cu destulă pricepere. Era la curent cu noua lege și avea toate actele în regulă. “Am și atestat de producător, și carnet de comercializare, nu vreau să fiu sancționat de organele de control, știu că amenzile sunt mari; de la 15.000 lei la 22.500 lei”, ne-a declarat, sigur pe el, Florin Stan.

„La Matca, e nebunie: și în piață, și la primărie!”
În primele zile ale lunii mai, zeci de producători agricoli așteaptau în fața primăriei din Matca să primească noile documente conform Legii piețelor. După spusele legumicultorilor, până în data de 6 mai, abia dacă au fost eliberate 400 de atestate de producător. Or, în Matca sunt înregistrați peste 4.000 de producători agricoli. În acest ritm, va trece vremea castraveților până vor primi toți solicitanții atestatele de producător și carnetele de comercializare.
În piață, activitatea e blocată. „Au fost zile moarte, când nu s-a mișcat nimic, nu au venit cumpărătorii, iar cei care au fost, nu au vrut să riște luând marfă fără acte. Fermierii pierd, stau cu legumele în stradă, unii chiar au fost nevoiți să ducă truda muncii de o iarnă la... platforma de gunoi”, ne-a declarat legumicultorul Vasile Vlase.
Însă mai mulți mătcași ne-au relatat că accesul la platformă este restricționat. „Nu se poate și nu este normal ca la un bazin legumicol cum este Matca, platforma de resturi vegetale să fie închisă cu lacăt. Unde să-și ducă oamenii resturile vegetale? Unii le-au aruncat aiurea, în locuri nepermise, pe terenurilor unor localnici și a ieșit cu bătaie. E o prostie, o lipsă de civilizație, de au ajuns dealurile noastre pline de gunoaie!”, susțin legumicultorii.
Nini Filimon este PFA, lui nu-i trebuie documentele pe Legea 145/2014, poate să comercializeze legumele cu acte în regulă. „Primăria nu-i vinovată, au venit foarte târziu formularele. Nici măcar 15% dintre mătcași nu au primit hârtiile ca să vândă legal în piață. Și sunt cam 4.500 de case în comună, va mai dura ceva timp”, ne-a declarat fermierul. Acesta ne spune că are un solar de 40 ari în care cultivă castraveți, ardei și roșii. Săptămânal, adună cam jumătate de tonă de castraveți cornișon, pe care îi vinde cu 2 lei/kg băieților care încarcă marfă pentru Polonia. Cu o zi în urmă, dăduse câteva sute de kilograme unor comercianți din țară.

„Am riscat!”
Un alt legumicultor era în față scuarului de la primărie. A fost anunțat să vină să-și ridice actele. „Am făcut cerere din 28 aprilie și, iată, suntem în 7 mai și abia acum sunt gata. Duminică, am vândut ilegal în piața din Bârlad, am riscat, puteam fi și amendat, și cu castraveții confiscați. Am 6.000 de fire de cornișon de la care strâng cam 8-900 kg, foarte puțin, la jumătate cât adunam într-un an normal. Prețu-i bunișor, 2,2-2,3 lei/kg”, ne-a declarat Aurel Lupu, cel care se străduie de ani de zile să facă un proiect de finanțare și nu reușește din cauza birocrației, după cum susține.

„E iadul! Am blocat toată instituția!”
Am căutat să stăm de vorbă și cu întâiul legumicultor al comunei. „E iadul pe pământ! Avem un volum uriaș de muncă. Am eliberat câte cereri am avut înregistrate, peste 1.300 și am blocat toată instituția! Culmea este că nu este singura activitate cu Legea piețelor; se suprapune cu eliberarea adeverințelor pentru subvențiile fermierilor cerute de APIA. Apoi mai e un ordin al ministrului Agriculturii care stabilește ca o parte din documentele care se făceau la APIA să le facă primăriile. Deci, instituțional suntem blocați, de n-avem aer. E foarte greu, lucrăm la capacitate maximă, am adus funcționari din alte compartimente, numai să terminăm mai repede și să venim în sprijinul oamenilor”, ne-a declarat Nelu Costea, primarul din Matca.
Edilul susține că trebuie respectată procedura standard de eliberare a documentelor, se lucrează pe comisii, se verifică actele și totul durează cam cinci zile de la înregistrarea cererii. La primărie sunt 1.350 de cereri pe Legea 145/2014, iar atestatele au fost primite cam târziu de la CJ Galați. „Dar s-a mai întâmplat un fenomen, oamenii nu s-au prezentat din timp la noi să solicite noile documente, au venit buluc și s-a creat blocajul. De la Consiliul Județean am primit 1.500 de atestate, media anului precedent, dar am să cer o suplimentare cu încă 1.000 de tipizate”, a precizat primarul.
Despre piață, Nelu Costea ne spune că „producătorul nu știe cum să lucreze cu carnetele de comercializare, iar comercianții nici ei nu știu ce documente trebuie să-și mai facă, e un circuit defectuos”, conchide edilul din Matca.
La aceeași concluzie a ajuns și unul dintre liderii mătcașilor. „Din pricina faptului că atestatele au venit târziu la oameni, în Matca fiind un număr mare de producători, nu s-a putut într-un timp atât de scurt să se verifice și să se completeze actele, de aceea s-a dat peste cap toată piața. Este un haos total; comercianții din țară nu pot să cumpere legume - castraveți și varză - că nu pot primi filele din carnetele de comercializare. În piață sunt cei care se încumetă să cumpere la negru, dar și cei care nu vor să riște, așteptând... o minune! Legea este dată din octombrie anul trecut, de atunci nu se putea rezolva toată treaba așa încât să fie bine?”, se întreabă retoric Florin Ciocan, președintele Asociației naționale a tinerilor producători de legume și alte produse agricole și zootehnice Matca, asociație ce reunește peste 700 de membri.

O soluție: fiscalizarea borderoului
Liderul asociației recunoaște că „în ansamblu, Legea 145/2014 este bună, pune multe treburi la punct și reglementează anumite situații în sectorul legume-fructe”. Florin Ciocan găsise o soluție simplă și la îndemână: „mai bine ar fi fost fiscalizat vechiul borderou de achiziție și se termina odată cu toată harababura asta, borderoul ținea loc și de factură. Producătorilor nu le trebuie multe hârtii, că e greu de umblat cu ele și apoi mai sunt și unii care nu prea le au cu scrisul”.

În țară sunt roșii de Matca, când nici nu s-au copt!

Mircea Croitoru, liderul Grupului de Producători Legume - Fructe Matca, tocmai venise din piață obosit de atâta trudă. „La nivel de asociație, mai ajutăm oamenii să livreze marfă în Polonia, în Germania sau Lituania. Ieri, împreună cu alți 53 de legumicultori, am reușit să adunăm 22 tone de castraveți și să umplem un tir pentru polonezi. Eu am avut 700 kg. Prețul negociat e mic, 1,5 lei/kg. Fluxul de marfă din piață e mult mai slăbuț, cam la jumătate față de o zi normală”, ne spune legumicultorul.
Fermierul susține că Ministerul Agriculturii a dat legea piețelor pe genunchi, fără să aibă consultări serioase cu fermierii din teritoriu. În opinia lui, evaziunea fiscală nu s-a diminuat deloc. Vin importuri de legume-fructe din CE la prețuri extrem de scăzute și scot de pe piață producătorii autohtoni.
Mai mult decât atât, se practică un comerț... mincinos. „Am fost înștiințat de legumicultori din țară că în unele piețe, pe tarabe, au apărut... roșiile de Matca. Or, la noi acestea nici nu s-au copt! Într-un hypermarket din Galați am observat un singur produs din România - ceapa! Nici măcar nu sunt la raft castraveții care la noi, în Matca, se recoltează de o lună de zile”, susține legumicultorul.
„De la noi pleacă castravetele cu 2 lei/kg și în magazine o să-l vedem de trei-patru ori mai scump. De unde o să crească așa de mult prețul? La afacerea asta, producătorul, cel care muncește zi și noapte în solar, câștigă puțin, iar samsarul, care mută marfa dintr-un loc într-altul, ia caimacul!”, precizează Croitoru.
Așadar, Legea piețelor, un act normativ care în intenția guvernanților vine în sprijinul producătorilor agricoli și al consumatorilor, a produs mai mult haos în primele zile de la intrarea în vigoare. O vorbă spune că drumul spre iad e pavat cu bune intenții!


PREȚURI ÎN SCĂDERE!?
Am trecut în revistă prețurile din piața de gros. Cartoful nou - 3 lei/kg; mărarul - 8 lei/kg; varza - 2,8 lei/kg; tomata - 4,8 lei/kg; ceapa verde - 1,5 lei/kg, ciupercile: 8-7 sau 6,5 lei/kg. “De câteva zile, piața s-a ieftinit cu aproximativ 10 la sută! Și vânzările au scăzut cu aproape un sfert. Probabil, când lucrurile se vor așeza și producătorii agricoli vor primi actele, va fi și oferta mai bogată, dar și cererea mai mare”, spune Vasilica Stanciu, o tânără comerciantă.


FISCUL ȘI IMPOZITUL PE... TOMBERON!

Nemulțumirea liderului din Matca este legată și de activitatea fiscală, care nu ține cont de pierderi. „Fiscul îmi cere să fac o estimare a producției, în funcție de suprafață și de cultură, să spun cât îmi dă mie un fir de castravete, de tomată, de ardei sau de vânătă. Și apoi, prin Legea 145/2014, mă obligă să plătesc impozit pe ce nu vând! Să vă dau un exemplu: dacă recoltez două tone de castraveți din solar, trebuie să trec cantitatea în carnetul de comercializare, mă duc în piață să vând, dar piața este blocată, dau numai 1,5 tone, restul de marfă - 500 kg arunc la tomberon. Dar mie Fiscul îmi ia bani pentru ce este trecut în acte. Nu se înțelege că noi avem pierderi, că lucrăm cu marfă perisabilă, ar trebui să nu mai fim sufocați de atâtea biruri”, susține Mircea Croitoru.

Vizualizat: 554 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?