Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

LAPAR vs. MADR: „Dați naștere la golăneli! O să vină toți la pomană!”

Publicat: 16 septembrie 2015 - 15:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, s-a întâlnit în 9 septembrie, la sediul MADR, cu liderii asociațiilor și federațiilor reprezentative din sectorul agricol, pentru a discuta modalitățile de acordare a despăgubirilor către fermierii ale căror culturi au fost afectate de secetă. 

Click pe poza pentru galerie!

La închiderea ediției, discuțiile de la MADR erau încă în toi. Înainte de această întâlnire, MADR a propus despăgubiri pe bază de pierdere de venit, în timp ce liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, insista pentru acordarea despăgubirilor în funcție de criteriul evaluării pagubelor, în teren, pentru fiecare fermă în parte.

„Dacă despăgubirile se acordă ca o pierdere de venit, atunci nu mai este de bază, nu mai este relevant un raport asupra pagubelor din teren. Pur și simplu se vor lua în calcul înregistrările contabile pe care le are fiecare fermier cu pierderea pe care a suferit-o. Vedem care este diferența cu media de pe ultimii 3,5 sau 8 ani. O să stabilim împreună cu LAPAR și alte asociații ale fermierilor care va fi metodologia de calcul pentru comparația pe care o vom face noi cu venitul de pe anul acesta și o medie de pe anii anteriori și să vedem care este diferența. Statul va rambursa 80% din această diferență. Aceasta este regula ajutorului de stat pe partea de pierderi de venit”, a explicat secretarul de stat în MADR George Turtoi, la o întâlnire cu fermierii din Moldova.

 

Baciu (LAPAR): „Dați celui care a suferit și cât a suferit!”

„Dați naștere la golăneli”, l-a atenționat președintele LAPAR pe Turtoi. „După calculul pe care vreți dumneavoastră (Ministerul Agriculturii - n.red.) să-l faceți, dați posibilitatea la infracțiuni. Îi faceți pușcăriabili pe ăștia care, dacă au o producție bunișoară, știind cum faceți calculul, nu înregistrează producția, o vând la negru ca să ia despăgubiri. Dacă dumneavoastră ați constata pagubele în câmp, la fiecare, să vedem care este situația, atunci eliminăm și aceste suspiciuni de fraudă. În momentul în care ați anunțat la televizor că dați despăgubiri, au înnebunit! Au venit și care nu au cultivat terenul. S-au dus repede la Primărie: Vreau pomană! Ne dă pomană? Ne dă! O să vedeți ce harababură iese! Lăsați comisiile să facă evaluările în câmp și dați exact celui care a suferit și cât a suferit”, i-a spus Laurențiu Baciu lui George Turtoi.

„La ora actuală se colectează date din țară pentru că seceta încă nu s-a încheiat, pagubele încă se produc. Cadrul creionat de noi este prin compensarea pierderilor de venit, dar dacă LAPAR are o altă sugestie, vom creiona un alt cadru de acordare a despăgubirilor”, i-a răspuns Turtoi șefului LAPAR.

 

Despăgubiri și pentru culturile irigate?

Dacă fermierii vor primi despăgubirile pentru secetă în funcție de pierderile de venit, cei care au irigat ar putea să-și recupereze banii dați pe apă, deși MADR anunțase inițial că nu vor fi luate în calcul la plata despăgubirilor terenurile cu instalații de irigat funcționale.

Vasile Lungu, care exploatează 3.000 ha în Moldova, spune că porumbul a fost afectat chiar și pe suprafețele irigate. „În nordul județului Iași, pe terasa superioară a Prutului, există un grup de fermieri cu terenuri într-un vechi sistem de irigat. (...) Costul unui hectar irigat se ridică la 1.500 lei. Este adevărat că realizăm 75-80% din producția unui an normal, dar cu acest cost suplimentar. Noi, care obținem 80% din producție cu un cost suplimentar de 1.500 de lei/ha, vom beneficia de ajutorul de secetă?”, l-a întrebat Lungu pe secretarul de stat în MADR George Turtoi.

„Dacă mergem pe varianta de pierdere de venit, atunci da. Dacă mergem pe varianta de constatare a pierderilor în câmp, atunci nu, pentru că se realizează producția. Zona de calamitate este atunci când mai mult de 30% din suprafață este afectată. Cu 20% din suprafață nu se pot încasa despăgubiri. În schimb, la pierderea de venit se face comparația. Cât a avut fermierul venit anul acesta și cât este media anilor anteriori și-i dai diferența”, a explicat Turtoi.

 

Acord de principiu pentru despăgubiri. Așteptăm acordul scris al CE!

La începutul lunii septembrie, ministrul Daniel Constantin spunea, la TVR, că fermierii ar putea primi un avans de 80- 90% din despăgubirile pentru secetă înainte de finalul anului 2015, dacă reușește să convingă Comisia Europeană (CE)de acest lucru.

Câteva zile mai târziu, de la Bruxelles, ministrul Constantin anunța că a obținut un acord de principiu de la CE pentru acordarea unui ajutor de stat pentru fermierii păgubiți de secetă, însă este nevoie și de un acord scris.

 


NOI SCHEME DE DEPOZITARE PENTRU LACTATE ȘI CARNE

După protestul fermierilor europeni la Bruxelles, CE propune, pentru stabilizarea piețelor, o schemă nouă de depozitare privată în sectorul lactatelor și cel al cărnii de porc, fonduri suplimentare și mai ușor accesibile pentru promovarea produselor din cele două sectoare, eforturi suplimentare pentru ridicarea barierelor netarifare în țări terțe, precum deschiderea de piețe noi.

Pentru funcționarea lanțului de aprovizionare, va fi constituit un Grup de lucru la nivel înalt care se va concentra pe teme specifice și clar definite, ce includ și creditarea fermierilor și instrumente financiare pentru sectorul agricol. De asemenea, raportul asupra măsurilor din sectorul lapte va fi analizat mai repede, în 2016, față de termenul inițial de 2018, avându-se în vedere posibila prelungire și îmbunătățire a acestor măsuri, precum și extinderea unor măsuri similare în alte sectoare.

Totodată, unele măsuri propuse de CE vor viza chestiuni sociale, precum distribuirea de lapte praf către refugiații arabi și îmbunătățirea schemelor de distribuire a laptelui și fructelor în școli.

Copa Cogeca a anunțat că este mulțumită că o parte din cei 900 mil. euro, reprezentând taxe suplimentare aplicate pe piața laptelui, va reveni către producătorii de lapte. Este dezamăgită însă că această sumă nu este reinvestită integral în acest sector. Ajutorul pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat este bun, în schimb valoarea intervenției pe piața laptelui lasă de dorit, mai consideră organizația fermierilor europeni, care militează ca ajutoarele din sectorul lapte să continue până în 2020.

Vizualizat: 473 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA la Agromalim 2019 Mewi la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?