Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La polul secetei, în Botoșani

Publicat: 19 septembrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Toamna 2016 este deosebit de grea pentru fermierii din județul Botoșani. Este al doilea an consecutiv de secetă, iar nervii fermierilor sunt întinși la maximum. Producătorii sunt tot mai presați de faptul că trebuie să achite datoriile către bănci și către stat, iar producțiile din acest an li se topesc pe câmpuri. Nici viitorul nu se arată prea bun, în condițiile în care din cauza uscăciunii pământului nu pot fi înființate noile culturi.

Click pe poza pentru galerie!

Până la finalul lunii august, doar 70% din suprafața programată a fost însămânțată cu rapiță, fermierii renunțând la semănat; într-un pământ atât de bolovănos, riscau să-și strice mijloacele tehnice utilizate și nu exista nici o speranță de răsărire a culturii. 

Recoltele de porumb și de floarea-soarelui sunt afectate în proporții însemnate, chiar și de sută la sută, mai ales în zonele care reprezintă polul secetei în arealul botoșănean, între comunele pârjolite de secetă numărându-se Avrămeni, Adășeni, Corni, Coșula, Concești, Nicșeni, Mitoc, Hilișeu-Horia etc. În aceste zone, inclusiv oamenii au nevoie de apă potabilă și menajeră, pompierii efectuând zilnic transporturi pentru aprovizionare. ”Ne confruntăm cu o secetă pedologică extremă, pe un areal deosebit de extins. De fapt, în toată regiunea este secetă, însă la noi aproape tot județul este cuprins de secetă extremă. Au fost zone și situații în care inclusiv aprovizionarea cu apă a populației s-a dovedit a fi problematică, secând fântânile și pâraiele. Unele Primării au săpat puțuri de adâncime, ca să dea de izvoare, dar nivelul pânzei freatice a scăzut foarte mult. Cei de la ISU sprijină zilnic populația cu apă potabilă și cu apă pentru utilizări menajere. Cât privește agricultura, seceta prelungită a făcut ca peste 85% dintre cele aproape 80 de Primării din județ să consemneze pagube din cauza secetei cu mult peste nivelul de 30% din producție. Pentru culturile din anul agricol 2016-2017, fermierii s-au oprit din semănat, fiindcă efectiv nu se poate lucra. Terenul este atât de bolovănos, încât riști să îți strici utilajele dacă intri în câmp. Nu mai spun despre faptul că răsărirea este foarte problematică. De fapt, cred că suntem la începutul unui nou an secetos și chiar dacă vor mai veni ceva ploi, culturile vor avea probleme fiindcă dacă răsărirea nu este corespunzătoare, nu te poți aștepta la cine știe ce producții”, preciza inginerul Cristian Delibaș (foto), directorul DADR Botoșani.

În ceea ce privește irigațiile, la începutul lunii septembrie, doar două organizații ale utilizatorilor de apă aplicau udări pe numai aproximativ două mii de hectare. În anii 1990, în județul Botoșani se irigau peste 50 de mii de hectare de teren.

 

Îngrijorări majore și în zootehnie

Fermierii crescători de animale din zonele puternic afectate de secetă sunt aproape disperați de faptul că au rămas fără apă pentru animale, oamenii fiind nevoiți să pornească din zori cu căruțele pentru a prelua apa pentru animale, livrată de ISU. În tot județul există și îngrijorarea majoră legată de asigurarea furajelor pentru iarnă, în condițiile în care pajiștile și pășunile sunt pârjolite, iar furajarea se efectuează acum din rezerve. ”În mod oficial, în fața forurilor județene, am ridicat și problema activității zootehnice din județ, puternic afectată de secetă. Am semnalat și faptul că deja unii fermieri au început să își diminueze efectivele, din cauza lipsei de apă și din cauza absenței perspectivei aprovizionării cu furajele necesare în sezonul rece. Noi preluăm de la Primării toate rapoartele, în privința pagubelor determinate de secetă și le înaintăm spre a fi luate măsurile legale de susținere, ajutor de care județul Botoșani are absolută nevoie. În timp, sperăm să se realizeze și investițiile în irigații, pentru care acum se fac documentațiile și se parcurg pașii tehnici necesari, dar în acest moment este extrem de dificilă situația determinată de secetă”, spunea Cristian Delibaș. 

Județul Botoșani are aproximativ 400.000 ha de teren agricol, din care suprafața arabilă este de circa 300.000 ha. În zona Lunca Prutului, începând cu comunele Păltiniș, Horodiștea, Rădăuți-Prut și până spre sud-Ripiceni, {tefănești, producția de grâu a fost mai redusă cu aproximativ 70% față de cele din anii trecuți, ajungând și la ceva mai mult de 1000 kg/ha. La floarea-soarelui, porumb și soia gradul de afectare ajunge la sută la sută pe un areal destul de extins. Cât despre șansa de recuperare, întrucâtva, a cheltuielilor realizate de către fermieri, în contextul lipsei posibilității de a asigura culturile împotriva secetei și al inexistenței unui fond al fermierilor pentru compensări, nu prea rămân decât subvențiile și eventualele ajutoare de la statul român. 

 

 


Petronela COTEA MIHAI

redactor Radio România Iași

 

 

DIMENSIUNEA SOCIO-ECONOMICă A EFECTELOR SECETEI

Într-o posibilă (și umană) încercare de a proiecta în dimensiune socio-economică efectele celui de-al doilea an consecutiv de secetă extremă în județul Botoșani, este relevant și dacă este menționat numai faptul că din populația de 444.804 persoane, potrivit datelor oficiale, 53,9% se ocupă cu agricultura și cu creșterea animalelor. Încă de dinaintea anilor 1990, județul Botoșani s-a situat pe primele locuri în țară în ceea ce privește creșterea ovinelor și caprinelor, precum și a bovinelor. Acum, în contextul renunțării la animale (prin vânzări și sacrificări), rămâne speranța ca dificultățile majore din ultimii doi ani de secetă extremă și cu temperaturi ridicate, cumulate cu problemele pe care le are sistemul agricol în general, să nu conducă la renunțare și decădere, inclusiv economică.


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 638 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?