Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

La limita dintre pierdere și bruma de profit

Publicat: 05 octombrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

O discuție purtată cu inginerul Constantin Bazon, liderul Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea și vicepreședinte LAPAR, a condus la o concluzie exprimată succint de interlocutor: „Fermierii care vor avea un rezultat pozitiv sau vor reuși să fie pe zero, financiar vorbind, vor fi considerați de mare succes pentru condițiile anului 2016”. 

Click pe poza pentru galerie!

Constantin Bazon a oferit și câteva explicații privind acest fenomen nedorit: „Dacă ar fi să mă refer la ce s-a întâmplat în zonă, producțiile de rapiță, de grâu și orz sunt satisfăcătoare, mulțumitoare pentru fermierii care au făcut tehnologie. Aceasta, în sensul în care o producție la rapiță între 3 și 4.000 kg la hectar, valorificată la prețurile care s-au practicat, este, mă rog, profitabilă, dacă fiecare fermier s-a văzut și cu banii încasați la timp. În timp ce la cultura de grâu și de orz, la o producție între 4 și 6.500 kg/ha (cam pe aicea joacă fermierii vrânceni), la prețurile 0,55-0,56 lei/kg, normal că este pierdere. La o producție de 5.000 kg/ha, la o cheltuială de 3.500 lei pe hectar nu îți acoperi costurile pe unitatea de suprafață. Și în județul Vrancea sunt fermieri care au făcut sub producția asta”. 

 

Dezastru în culturile prășitoare

Situația cu adevărat dezastruoasă pare să fie la culturile de primăvară. „La prășitoare - mă refer la floarea-soarelui care deja este recoltată, la porumb, unde s-a început culesul - producțiile sunt total nemulțumitoare, influențate foarte mult de seceta excesivă din cursul verii. Practic, producțiile sunt diminuate în proporție de 50-70 %. La unii fermieri care au semănat mai târziu, care nu au respectat tehologia de cultivare, procentul de diminuare este de 85-95%. Aici este pur și simplu un dezastru!”, consideră Constantin Bazon. 

Fermierul speră ca cei năpăstuiți să fie despăgubiți de către stat, în urma centralizării datelor din teren. Dar cât o fi el acest ajutor de minimis, de calamitate, nu se știe până acum! Oricum, potrivit fermierului, în zona Vrancei, a Vasluiului, a Botoșanilor, parte din Bacău și Buzău, culturile de prășitoare sunt extrem de afectate de secetă. 

 

Rapița scoate fermierii din datorii

„Și de aici, toate impedimentele cu înființarea culturilor de toamnă. Mai ales cei care nu au avut cultura de rapiță, deci nu au valorificat rapiță și nu au încasat bani, chiar au dificultăți financiare enorme. Pentru că rapița a fost cultura care s-a vândut destul de bine și pe seama ei s-au încasat banii la timp. Or, producția de grâu nu se vinde, stă pe stoc, fermierul are nevoie de bani și uite că nu are cu ce să înființeze culturile. Cheltuielile sunt destul de mari, condițiile au fost destul de precare. Poate bunul Dumnezeu cu precipitațiile din ultima vreme va mai ameliora un pic situația”, a susținut Constantin Bazon.

Liderul cultivatorilor vrânceni avusese 670 ha de rapiță, a întors 30 ha în primăvară, iar cu 640 ha a mers până la capăt și a realizat o producție satisfăcătoare. Ne spune că a și vândut-o, iar din banii primiți s-a putut mișca; rapița l-a scos din datorii! 

 

Floarea-soarelui și porumbul - „găurile negre”

„Floarea-soarelui s-a vândut cu prețuri de la 1,3 până la 1,5 lei/kg, depinde de când, cum și cu cine s-a făcut contractul. În județul Vrancea, producția recoltată oscilează între 1.300 și 2400 kg/ha, probabil că oficial va fi o medie de 1,6 t/ha. Sunt tehnologii la floare de 3.500- 4.000 lei pe hectar, fiecare fermier își alege hibrizi performanți și tehnologia aferentă pentru o producție de peste 3.200 kg/ha. Or, realizând doar atât și prețurile fiind atât de proaste, uite că și floarea e cu pierdere”, a conchis producătorul agricol.

 

În opinia lui Bazon, și comercializarea porumbului va fi puternic afectată. Prețul a avut o evoluție pozitivă undeva pe la începutul lunii august, când fermierii credeau că, în sfârșit, o să le fie prețuită și lor munca așa cum se cuvine. Însă, din păcate, el s-a dus mult sub 0,6 lei/kg. Îngrijorător este faptul că se poartă discuții asupra unei cotații de 0,51-0 52 lei/kg. Or, la asemenea preț, la producțiile pe care le fac, cel puțin fermierii din Vrancea, este faliment curat! Este mai rău decât anul trecut.

 

Soluția: APIA-să facă plățile în cel mai scurt timp

Între soluțiile pe care le întrevede Constantin Bazon pentru ieșirea agriculturilor din impas se detașează plățile pe care trebuie să le facă APIA. „Acum nouă ne-ar trebui măcar banii care mai sunt de dat de la APIA și, slavă Domnului!, sunt mulți; toate măsurile de agromediu, fie în zootehnie, fie în vegetal, sunt încă neplătite. Ar trebui să dea banii ăștia cât mai curând posibil fermierilor și, bineînțeles, să înceapă plățile pentru 2016 fără tergiversările din anul trecut. Aș prefera să-i dea pe toți la sfârșit de noiembrie, să-i plătească într-o singură tranșă, căci se poate, dacă privim la experiența altor state din Europa. Ar fi o bulă de oxigen pentru fermieri”, consideră fermierul vrâncean. 

 

Porumbul - cultura fără... știuleți! 

Pentru mulți dintre producătorii agricoli gălățeni cu ferme în apropierea municipiului, anul agricol, în general, nu a fost unul rău. „Nu este secetă excesivă în partea noastră, de est - sud-est. Mai serios afectat a fost porumbul. A trebuit să irigăm continuu. La floare am obținut peste 4 tone la hectar. Am vândut-o la un comerciant care o exportă, semnasem un contract înainte, prețul nu-i bun, ci dimpotrivă, este mai mic decât cel practicat pe piață, de 1,3-1,4 lei kilogramul”, ne-a declarat Petre Grigore. 

De obicei, floarea-soarelui nu se stochează pentru că sunt destul de ridicate costurile cu depozitarea. Așa că ori se vinde de la “roata combinei” la prețul momentului, ori se perfectează înțelegeri contractuale de tip futures în precampanie. Fermierul a ales cea de-a doua strategie de valorificare; a încheiat cu parteneri de agribusiness contracte futures la rapiță și la grâu la un preț bun și era extraordinar de mulțumit. A sperat să se întâmple la fel și cu floarea-soarelui. Aici, a scrântit-o un pic. Cu porumbul a fost mai prudent. „Nu am cultivat mult, doar 35 ha. L-am amplasat într-o solă cu aport freatic și fac ceva producție. Am pus un hibrid timpuriu, să profit de condițiile de sol și de climă, să folosească apa”, a susținut fermierul. 

 

 


DE CE PARIAZĂ PE CULTURA MORCOVULUI?

Grigore Petre este buzoian la origine, din Mărăcineni. S-a născut într-o familie de legumicultori. Ne spune că acasă produceau ceapă, renumita „Ceapă roșie de Buzău”, pe care a adus-o și a cultivat-o în ferma din Galați. De aici, s-a extins în tot bazinul legumicol al Bădălanului. La sfârșitul lunii septembrie, în ferma lui era vârf de activitate. Împreună cu fiul său, Costin, cel care a preluat din mers afacerea de familie, coordona treburile din câmp. Echipele de lucru scoteau ceapa din pământ și o însăcuiau, urmând să fie transportată și depozitată. „Comercializarea este slabă, la circa 60 de bani kilogramul. A fost o perioadă de concedii, mai ales în ultima lună de vară, iar acum prețurile nu au crescut cum speram”, ne-a declarat Costin Grigore. 

În fermă, de regulă, se păstrează structura de cultură, doar suprafața variază în funcție de asolament. „Semăn pe sezon 40-45 ha cu ceapă, rădăcinoase în jur de 80 ha - morcov în principal, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roșie. La cartof am obținut o medie de 45 tone/ha, să vedem când tragem linie, mă refer la producția comercializată și nu la cea obținută. E bine că am vândut repede și foarte bine, cantitativ mă refer. Prețurile sunt mult mai mici în comparație cu anul trecut. Mizez pe morcov, i-am acordat o atenție mai mare”, a precizat fermierul. Acesta a și venit cu argumentul. „Am cumpărat un utilaj de tocat frunzele de morcov. Are kitul de instalare, l-am pus la punct și din această toamnă voi lucra cu el în câmp, vin cu utilajul, exact ca la cartof, pot face și 200 tone la zi. Pot face peste trei hectare pe zi, în România nu se folosește așa ceva”, mă lămurește fermierul. 

Petre Grigore este optimist în privința comercializării producției: „Cred că noi, producătorii de legume, vom avea o conjunctură favorabilă. Ținând cont că a apărut și este în vigoare Legea 321, a supermarketurilor, și că nu se va mai face import din Turcia sau de aiurea, cel puțin morcovul va fi prețuit mai bine. Sper că vom avea o piață ritmică unde să putem livra legume”. 

Producătorul agricol susține că în sectorul legumicol „se lucrează în orb, nu ne dă nimeni volume de marfă, o anumită cantitate, nu este întocmit un grafic de vânzări și de aici nu poți face un program de culturi. Supermarketurile au început să ne sune pe noi, este un lucru bun, au o poziție dominantă pe piață, probabil că se va reglementa, se va armoniza producția cu desfacerea”, speră fermierul.



PREȚURI JOASE, ÎN POFIDA PRODUCȚIILOR MICI

Legumicultorii se plâng de prețurile mici practicate în piețele agroalimentare. A fost un an cu probleme și pentru grădinari, an în care seceta a făcut legea, iar producțiile obținute au fost mici. Și aceasta, în ciuda faptului că există cerere crescândă din partea consumatorilor. Astfel, în piața din Matca, sacul de castraveți de 100 kg s-a vândut, la jumătatea lunii septembrie, și cu 8 lei! De asemenea, roșiile se vindeau cu un leu/kg, ardeiul și vânăta la 1,5 lei/kg. Ceva mai bine a mers în piața mare din Brașov, unde producătorii gălățeni au comercializat ceapa și morcovul la un leu kilogramul și varza la 0,80 lei/kg. În țară, cantități mari de morcov și de păstârnac erau prețuite la 0,55 de bani kilogramul, ceapa, undeva sub 60 de bani/kg, cea Stuttgart la 0,40 lei/kg, fasolea albă - 5 lei lei/kg, cartoful de consum - 0,60 lei/kg, iar cel de sămânță - 65 de bani/kg.




 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 547 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?