Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Instanţa va decide dacă se poate şi cu datorii, şi cu CNDP

Publicat: 24 aprilie 2012 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

47,57 mil. lei (cca. 11,3 mil. euro) e paguba produsă statului de crescătorii de bovine şi ovine/caprine care au primit CNDP pentru perioada 2007-2010, deşi aveau datorii către bugetul de stat şi/sau local la data depunerii cererii de plată, susţine Curtea de Conturi a României, care a dispus deja măsuri pentru recuperarea prejudiciului

Click pe poza pentru galerie!

„În felul cum se calculează, banii care ar trebui recuperaţi de la crescătorii de animale sunt de cinci ori mai mari decât sumele încasate de aceştia şi patru sute de mii de exploataţii din toată ţara ar dispărea cu totul dacă sancţiunile ar fi aplicate”, afirmă Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Teama şi mai mare a crescătorilor de animale este însă că „sancţinea e penală, de la 2 la 5 ani”, spune Gheorghe Dioane, preşedintele Asociaţiei Ovis Banatim.

APIA, care a plătit banii către agricultori, se judecă în prezent cu Curtea de Conturi, cu a cărei decizie nu este de acord, iar crescătorii de animale mai au o speranţă, după ce Comisia Europeană le-a confirmat că statul nu avea dreptul să condiţioneze o plată directă de lipsa datoriilor către bugetul de stat/local.

Raportul Special pentru acţiunea „Auditul performanţei privind implementarea, administrarea şi gestionarea programului de identificare şi înregistrare a animalelor şi a utilizării bazei de date în acordarea subvenţiilor şi a altor forme de sprijin din partea statului pentru anii 2007-2010" prezintă concluziile şi recomdandările Curţii de Conturi după verificările efectuate în perioada februarie - iulie 2011 la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) plus 39 DSVSA judeţene, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) plus 39 centre judeţene APIA şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) plus 38 DADR judeţene.

Curtea de Conturi a verificat modul în care au fost daţi banii din bugetul statului atât pentru schemele de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (CNDP), cât şi pentru despăgubirile pentru animalele tăiate/ucise/afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

Cele 59 de procese verbale întocmite după control arată că din cauza unor “erori/abateri de la legalitate şi/sau regularitate” în activitatea instituţiilor controlate şi în felul cum au fost acordate plăţile către agricultori, bugetul de stat a fost păgubit cu o sumă estimată la aproape 52,33 mil. lei/cca. 12,4 mil. euro, din care pagube (plăţi nelegale) de 49,36 mil. lei/cca.

11,7 mil. euro şi accesorii (majorări, penalităţi) de 2,96 mil. lei/cca. 0,7 mil. euro, toate calcuele fiind făcute pentru un curs valutar de 4,2 lei pentru un euro. Cea mai mare pagubă a fost constatată la APIA, care a plătit CNDP pentru bovine şi ovine/caprine.

 

Curtea de Conturi: Crescătorii cu datorii la stat au păgubit bugetul cu 48 mil. lei

În cazul CNDP în sectorul zootehnic, în perioada 2007-2010, statul a alocat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, peste 3,37 mld. lei/cca. 802,8 mil. euro, din care 2,43 mld. lei/cca. 579,9 mil. euro pentru bovine şi peste 936,26 mil. lei/cca. 222,9 mil. euro pentru ovine/caprine. Primele anuale au fost: pe exploataţia de bovine (lei/cap de animal): 490 în 2007/ 495 în 2008/ 571 în 2009/ 410 lei în 2010, respectiv pe cap de animal la speciile ovine/caprine (lei/cap de animal): 35 în 2007/ 43,9 în 2008/ 44 în 2009/ 40 în 2010.

Pagubele estimate de Curtea de Conturi din acordarea CNDP în perioada 2007-2010 sunt aproape 48,06 mil. lei/cca. 11,4 mil. euro, din care sume de bază (subvenţii) de 45,16 mil. lei/cca. 10,7 mil. euro şi majorări şi penalităţi de 2,9 mil. lei/cca.0,7 mil. euro.

Din paguba totală, peste 98%, adică 47,57 mil. lei/cca. 11,3 mil. euro (sume de bază 44,76 mi. lei/cca. 10,6 mil. euro şi majorări şi penalităţi de 2,81 mil. lei/cca.0,6 mil. euro), reprezintă prejudiciile generate de sumele încasate necuvenit de către solicitanţii care aveau datorii restante la bugetul de stat şi/sau la bugetul local la data depunerii cererii de plată, contrar declaraţiei pe proprie răspundere.

Cca. 60% din paguba totală sunt banii pe care Curtea de Conturi consideră că beneficiarii CNDP i-au primit necuvenit în anul în care au minţit privind datoriile la stat, iar restul de cca. 40%, adică 20,25 mil. lei/ cca. 4,8 mil. euro (din care prime de 19,24 mil. lei/10,6 mil. euro şi majorări, penalităţi ş.a. de 1,01 mil. lei/cca. 0,2 mil. euro) sunt banii pe care fermierii i-au încasat în următorii trei ani, în care, conform sancţiunilor prevăzute la art. 121 alin.(2) din OUG 125/2006, act care reglementaeză acordarea CNDP în sectorul zootehnic, respectivii solicitanţi nu mai aveau dreptul să primească sprijinul financiar.

Principalii vinovaţi, după cum reiese din Raportul Curţii de Conturi, sunt fermierii care au minţit în declaraţii, Ministerul Agriculturii, care ar fi trebuit să impună prin lege un certificat fiscal, în loc de declaraţia pe propria răspundere, dar şi APIA, care a fost prea tolerantă şi nu a controlat suficient solicitanţii sprijinului. Pagubele vor trebui însă recuperate de la crescătorii de animale.

 

Câţi bani ar trebui să dea fermierii înapoi statului?

Raportul Curţii de Conturi mai precizează că „pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi pentru dispunerea măsurilor privind recuperarea acestora, au fost emise decizii, de către camerele de conturi judeţene”.

Acordarea, autorizarea şi plata CNDP în sectorul zootehnic a fost reglementată, la nivel naţional, prin OUG 125/2006, respectiv Ordinele 295/2007, 98/2010, 215/2010, 108/2011 şi 165/2011 ale Ministrului Agriculturii, precum şi manualele şi ghidurile de proceduri elaborate de APIA pentru aplicarea efectivă a legislaţiei specifice.

Lipsa datoriilor la bugetul de stat/local la data depunerii cererii a fost condiţie obligatorie pentru acordarea CNDP începând cu 2007, reglementată prin Ord. 295/2007 - comun pentru bovine şi ovine/caprine. Ulterior, Ministerul Agriculturii a exclus această condiţie la ovine/caprine - în 2010, prin Ord. 98/2010 şi la bovine - în 2011, prin Ord. 165/2011.

Art. 121 din OUG 125/21 dec. 2006, aprobată prin Legea 139/21 mai 2007 prevede că „art.(1) Sumele necuvenite acordate sub formă de sprijin se recuperează cu aplicarea dobânzilor şi penalităţilor prevăzute de legislaţia în vigoare” şi „art.(2) Persoanele care, prin înscrierea sau atestarea de date ori de situaţii nereale pe documentele de decontare aferente sprijinului financiar prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu mai beneficiază de sprijin financiar pentru o perioadă de 3 ani”.

Ţinând cont de aceste prevederi, cei care au minţit în declaraţii privind datoriile la stat în 2007, dar au primit totuşi bani şi în anul respectiv şi în anii următori, ar trebui să returneze atât sumele primite în 2007, cât şi cele încasate în 2008, 2009 şi 2010, plus penalizări. Cei cu declaraţii false în 2008, dar care au primit banii şi în 2008 şi în anii ulteriori, ar trebui să returneze toate sumele încasate în perioada 2008-2010 şi nu vor mai beneficia de CNDP nici pe 2011, chiar dacă lipsa datoriilor a fost eliminată dintre condiţiile de eligibilitate între timp.

În perioada 2007-2011, APIA a mai verificat situaţiile fiscale declarate de cei care au solicitat CNDP, chiar dacă aceste controale au fost prea puţine, după părerea Curţii de Conturi. În 2011, după verificările făcute de APIA, peste 70.000 de capete de bovine au fost excluse de la plata CNDP aferent anului 2010 din cauza datoriilor către stat, afirmau revoltaţi reprezentanţii crescătorilor de bovine.

„Cazurile care pe 2010 nu au fost plătiţi pe acelaşi motiv, de datorii la stat, dar care au depus contestaţii în termen, eu ştiu că au fost plătiţi, dar cei care nu au depus contestaţii în termen, ar avea o şansă în instanţă”, spune, acum, Claudiu Frânc, preşedintele FCBR.

APIA nu vrea să spună deocamdată nici câţi crescători de animale sunt controlaţi de Curtea de Conturi, nici la câţi au fost găsite nereguli, ce măsuri a impus Curtea de Conturi pentru recuperarea pagubelor şi ce sancţiuni ar putea suferi crescătorii de animale. Încearcă să rezolve situaţia fără prea multă gălăgie.

„Precizăm că la aceste întrebări deocamdată nu putem furniza informaţii, deoarece pe rolul diferitelor instanţe se află în derulare procese cu Curtea de Conturi a României. APIA a iniţiat aceste procese deoarece nu a fost de acord cu deciziile emise de Curtea de Curtea de Conturi şi le-a atacat în instanţă”, ne-a răspuns Agenţia, prin Biroul de Relaţii Publice şi Comunicare.

 

CE: Condiţionarea CNDP de lipsa datoriilor la stat e ilegală

„Nici nouă APIA nu ne-a comunicat încă deciziile pentru că încă se ceartă cu Curtea de Conturi”, ne-a spus preşedintele FCBR, care susţine că totuşi APIA şi crescătorii de animale au o şansă de câştig: „Noi am primit de la Bruxelles răspuns la solicitarea noastră prin care am sesizat că Statul Român a impus nişte condiţii suplimentare pentru CNDP numai la speciile bovină şi ovină, iar acest răspuns arată că Statul Român şi-a depăşit competenţele şi, ca atare, acea prevedere din Ordin este considerată de Comisia Europeană ilegală.

Aici a fost nebunia mare, deoarece Curtea de Conturi a venit şi a considerat CNDP-ul ajutor de stat, ori acest sprijin nu este acordat în concordanţă cu Ordonanţa 14 din 2010 şi Legea 74 din 2010, care reglementează ajutoarele de stat, ci este acordat pe Ordonanţa 125 din 2006, care reglementează toate plăţile directe, ori nu puteai să vii numai la vacă şi la oaie cu condiţia asta, trebuia să te duci şi la porc şi la teren.

Dar ei au găsit această minune doar pentru noi. Şi dacă totuşi au vrut să o impună, trebuia prima dată să o notifice la Bruxelles, dar nu au făcut-o, iar Curtea de Conturi a venit de fapt şi a verificat considerând că este ajutor de stat, deşi CNDP-ul nu este ajutor de stat.

De aceea şi la Curţile de Apel din ţară, unde s-au judecat centrele judeţene ale APIA cu Curtea de Conturi, jumătate din Instanţe, care au înţeles acest lucru şi unde juriştii APIA au fost bine documentaţi şi pregătiţi şi au ştiut să susţină cauza, au dat câştig de cauză APIA, iar celelalte jumătate Curţii de Conturi, că aşa e în România.

Noi, crescătorii de bovine, de anul trecut de când au început aceste controale am cerut Ministerului Agriculturii să intervină atunci, să lămurească situaţia, nu să lase să se emită deciziile Curţii de Conturi. Dacă atunci Ministerul se ducea la Curtea de Conturi, cu ceea ce au reuşit să explice acum şi cu aceste notificări din partea Comisiei puteau să lămurească situaţia şi să nu se ajungă aici”.

Claudiu Frânc mai spune că alături de Federaţie, în încercarea de a rezolva această problemă, un rol important l-a avut şi „noua conducere din minister, care în sfârşit a înţeles şi s-a implicat serios”, în timp ce învinuieşte fosta conducere de la Agricultură, care „a stat atât de cuminte şi de liniştită că nu i-a interesat absolut nimic din ce se întâmplă cu acest sector”.

 

APIA a plătit şi tranşa a doua din CNDP pe 2011

„Noi avem motivarea Comisiei. Procesele sunt pe rol şi vor merge mai departe, dar în apărarea nostră, la nivelul Instanţei, această hârtie cântăreşte foarte mult”, ne-a mai spus optimist preşedintele FCBR. Potrivit acestuia, răspunsul Comisiei Europene a cântărit mult şi în faţa APIA, „drept pentru care, toţi fermierii care au fost în situaţia cu Curtea de Conturi au fost deja plătiţi pentru anul 2011 la începutul lunii aprilie. Crescătorii de bovine au primit toţi banii”, a completat Frânc.

Potrivit datelor transmise de Biroul de relaţii Publice şi Comunicare al APIA, până la 18 aprilie 2012, au fost plătiţi, din sumele alocate CNDP aferent anului 2011, 589.446.750 lei către 228.667 crescători de bovine şi 294.013.750 lei către 46.943 crescători ovine/caprine. Guvernul a aprobat la finalul anului trecut 593.191.280 lei pentru sprijinul direct la bovine şi 299.103.480 lei pentru ovine/caprine.

Vizualizat: 456 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
hotie pe fata
|
05. 27, 2013. Monday 17:58
m-ai hot si bandit ca statul roman,nu exista in nicio institutie!
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?