Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

În lupta cu apele Dunării

Publicat: 06 octombrie 2016 - 10:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În incintele îndiguite gălățene, circuitul apei este același an de an; primăvara, inundații, cu apă în exces, care trebuie evacuată în Dunăre, iar vara, când seceta și arșița se instalează confortabil, trebuie pornit sistemul de irigații ca să tragă apa din fluviu! Ca și în cooperativa „Munca în Zadar!

Click pe poza pentru galerie!

Inginerul agronom Jean Florescu (foto) exploatează peste 400 ha de teren într-un perimetru îndiguit, situat lângă Dunăre și Prut. Fermierul are știința obținerii de pe aceste terenuri-problemă a unor recolte bune. „Producțiile sunt ceva mai mărișoare decât anul trecut, însă prețurile, catastrofă. Și aici mă gândesc la prețul la grâu, la orzul de toamnă și de primăvară, la floarea-soarelui, mă gândesc în perspectivă la porumb și la soia. Nivelul lor este la fel ca și anul precedent”, susține specialistul. Pentru Jean Florescu, cheltuielile pentru hectarul de grâu se ridică, undeva, la 3.400 lei. „În structura lor intră arenda plătită oamenilor, în jur de 1.200 lei/ha, pe care o dau la acest nivel din anul 2001 (cea mai mare arendă din județul Galați - n.n.), îngrășămintele - 800 lei, două tratamente cu fungicide în primăvară când este exces de umiditate, apoi cu un insecticid. Celelalte cheltuieli sunt cu sămânța, erbicidarea, lucrările solului, motorina, recoltarea și transportul producției... Noroc că anul acesta m-am închis cu 5.700 kg/ha. Media cea mai mare am obținut-o în 1990, când am produs 7,7 tone de grâu la hectar!”, își amintește fermierul. 

 

Când secetă, când iundații

Cei câțiva producători agricoli care au terenuri în incinta îndiguită de care vorbim duc o luptă aproape permanentă, de mai bine de cinci ani, cu fluviul Dunărea. „Primăvara, vine apa mare din amonte și crește nivelul pânzei freatice, uneori mai sunt și revărsări, iar digurile nu sunt totdeauna sigure. Stația de desecare a Filialei ANIF Moldova Sud, veche și nemodernizată de mai bine de 40 de ani, nu dovedește să evacueze surplusul de apă. Aici sunt 1.029 ha; eu, având o suprafață mai mare, trebuie să suport plata facturii la energia electrică. 

Vara, pe timp de secetă, irigăm zi și noapte. Deci munca în zadar, evacuăm apa în Dunăre, în perioada ianuarie-mai și apoi o tragem în incintă să udăm culturile pe timp de secetă!” , susține agronomul gălățean. 

Jean Florescu își amintește și acum cu amărăciune de cel mai greu an de când este în incintă: „În vara anului 2010, ploile au însumat 251 l/mp. Începusem recoltările la rapiță, orz și la grâu; le-am finaliza la 31 august. Apa era de un metru în cultura de grâu și am pierdut mai bine de jumătate din producție. Avusesem toate culturile asigurate și dosarul de calamitate avusese toate semnăturile pentru despăgubire. Nu am primit nici un ban! Dar ne-a pus capac o ordonanță de urgență prin care Guvernul României a oprit subvenția la energia electrică petru irigații. A fost cumplit!”

Fermierii din zonă, în frunte cu Jean Florescu, au solicitat preluarea stației de desecare de la ANIF, dar nu este posibil. Prin urmare, se limitează la decolmatarea pe banii lor a rețelei de canale, iar în această toamnă se va regulariza un canal colector foarte important în preluarea și evacuarea excesului de apă din incintă.

 

În locul sistemului de irigații, motopompe de mare capacitate

Rezolvarea problemei irigațiilor este prioritară. „Avem în derulare două proiecte depuse în luna decembrie anul trecut pe Măsura 125 - Irigații, în valoare de câte un milion de euro. Avem de modernizat două ploturi; primul (Plotul 1C cu 290 ha amenajate la irigat) - va fi reabilitat în întregime cu stația și conductele subterane, iar cel de-al doilea, SPP1 - vor fi modernizate 700 ha din cele 1.029 ha existente. Peste un an-doi, va trebui să mai accesăm fonduri pentru a finaliza întreaga incintă îndiguită”, ne-a declarat Jean Florescu. 

În lipsa infrastructurii de irigații, producătorii agricoli din zonă au fost nevoiți să se doteze cu echipamente moderne de udare, cu costuri foarte mari. „Eu am cumpărat 10 motompe de mare capacitate la prețul de 15 mii de euro fiecare, colegul meu are vreo 12. Tragem apa din rețeaua de aducțiune secundară pe care am decolmatat-o, din canalul colector, avem pompe de transvazare. Încă nu am avut probleme cu ANIF-ul. Mai degrabă cu cei de la Fisc. Ne-au obligat să plătim TVA-ul din urmă cu cinci ani, cu tot cu penalități, vreo 12 miliarde de lei vechi. Am contestat suma, am avut o conjunctură legislativă favorabilă, dar tot a trebuit să achităm vreo 4 miliarde lei”, ne-a declarat Dan Ciuhureanu, administrator al Brateșleg Grup. 

În zonă, se irigă, asta este important; cu toate că apa este un lux! Sistemul de desecare nu funcționează la întreaga capacitate. Rețeaua de canale este colmatată, iar Filiala ANIF Moldova Sud are fonduri insuficiente pentru a le întreținere corespunzător. 

 

 

 

CU DREPTATEA ÎN COADĂ DE PEȘTE! 

În incinta îndiguită dintre lacul Brateș și lunca Prutului, se află terenurile lucrate de producătorii de la Brateșleg. Aceștia au de câțiva ani o dispută cu o societate din zonă a unui fermier italian privind folosirea rețelei de conducte subterane. OUAI-urile din zonă nu pot accesa fonduri europene să repare sistemul de irigații pentru că nu au în folosință rețeaua subterană de conducte. Litigiul a ajuns în cele din urmă în instanță, care a dat o sentință în coadă de pește, astfel încât toată lumea să aibă dreptate și cazul să rămână ca... la început! Așadar, o conductă magistrală deteriorată cu rol important în irigații va sta mult și bine până să fie adusă în stare de exploatare. 


 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.17(178) 1 - 15 octombrie 2016

Vizualizat: 539 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?